Oameni & Fapte – 15 August
Publicat de radiomures, 15 august 2018, 06:00
– Este cea de-a 227-a zi a lui 2018. Au rămas 138 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 6:20 şi va apune la ora 20:32.
– Ortodocşii, greco-catolicii şi romano-catolicii sărbătoresc Adormirea Maicii Domnului. Astăzi este „Ziua Marinei Române”, marcată din data de 15 august 1902, de Ziua Sfintei Fecioare Maria, protectoarea marinarilor.
Este şi Ziua Independenţei statului Liechtenstein (care a devenit complet independent în 1866 când Confederaţia Germanică, la care a aderat în 1815, s-a dizolvat), Ziua Naţională a Republicii Congo (unde se aniversează proclamarea independenţei din1960), Ziua Naţională a Republicii Coreea (unde se sărbătoreşte eliberarea de sub dominaţia colonială japoneză din 1945) şi Sărbătoarea Naţională a Indiei (sau Ziua Independenţei din 1947).
– În 15 august 1248 a fost pusă piatra de temelie a Domului din Köln, iar în 1517, la praznicul Adormirii Maicii Domnului, avea loc sfinţirea Mănăstirii Argeşului (cunoscută la români ca Biserica Meşterului Manole), eveniment la care a participat însuşi domnitorul muntean, Neagoe Basarab.
– În 1530 s-a terminat construcția Mănăstirii Humor, din judeţul Suceava, iar în 1534 călugărul spaniol Ignaţiu de Loyola a întemeiat „Societatea lui Isus” (cunoscută ca Ordinul Iezuiţilor), ordin călugăresc catolic care îşi propunea combaterea Reformei şi întărirea puterii papale.
– La 15 august 1595 otomanii au ocupat Bucureștii, transformând apoi unele biserici în moschei, mănăstirea lui Alexandru Vodă fiind fortificată. În 1714 era decapitat, la Constantinopol, în ziua când împlinea 60 de ani, domnitorul român Constantin Brâncoveanu, deoarece a refuzat să trădeze religia strămoşilor şi să se convertească la islamism. Alături de el şi-au pierdut viaţa şi cei patru fii ai săi (Constantin, Ştefan, Radu şi Matei), precum şi sfetnicul Ianache.
– Urmează două fapte din Franţa: pe 15 august 1795 livrele au fost înlocuite în mod oficial de franci, iar în 1806 a fost pusă piatra de temelie a Arcului de Triumf din Paris.
– În 1843 s-a deschis Parcul Tivoli din Copenhaga, capitala Danemarcei, iar la 15 august 1848 inventatorul american Milton Waldo Hanchett a patentat scaunul de dentist.
– În 1888 a apărut, la Bucureşti, primul număr al cotidianului „Adevărul”, iar la 15 august 1914 s-a inaugurat oficial Canalul Panama (canal ce traversează istmul Panama din America Centrală şi leagă oceanele Atlantic şi Pacific). Din cauza izbucnirii Primului Război Mondial în Europa, ceremonia oficială de deschidere a fost omisă.
– În anul 1916 Germania declara război României, în prima conflagraţie mondială şi tot la 15 august 1916 s-a înfiinţat Corpul Apărării Antiaeriene, prima entitate românească specializată în lupta contra aeronavelor. În 1931 a apărut, la Bucureşti, primul număr al ziarului „Scânteia”, iar în 1944 începea „Operațiunea Dragoon”, de invazie a sudului Franței de către Aliați. În 1945 împăratul Hirohito a anunțat la radio capitularea necondiționată a Japoniei, iar în anul 1947 India şi-a proclamat independența.
– Tot în 1947 s-a adoptat o nouă reformă monetară în România, schimbarea banilor făcându-se la raportul de 20.000 lei vechi pentru 1 leu nou. Familiile de țărani puteau schimba cel mult 5 milioane de lei, iar dacă dovedeau că au livrat statului cota de produse puteau să schimbe (în plus) 2,5 milioane. Salariații, pensionarii și cei cu profesii liberale recunoscute oficial, aveau dreptul să schimbe 3 milioane de lei, iar restul doar 1,5 milioane de lei vechi. Sumele neschimbate s-au blocat în conturi.
– La 15 august 1948, în partea de sud a Peninsulei Coreene, a fost fondată Republica Coreea, iar în 1952, de praznicul Adormirii Maicii Domnului, pe vremea regimului comunist român, au fost arestaţi sute de preoţi, anchetaţi şi trimişi în lagărul de muncă de la Canal Dunăre – Marea Neagră.
– În 1960 Congo şi-a proclamat independeţa devenind republică, iar în 1969 a început, la New York (în SUA), prima ediţie a festivalului de muzică rock „Woodstock”, punct de referinţă în cariera a numeroşi muzicieni. În opinia multora, ediţia din 1969, încheiată la 18 august, a fost cel mai reprezentativ moment al mişcării „flower power”.
– La data de 15 august 1975, în toiul loviturii militare de stat din Bangladesh, premierul Mujibur Rahman și membrii familiei lui au fost uciși, iar în 1993 s-a terminat, în Paraguay, dictatura militară a generalului Andrés Rodríguez, prin alegerea lui Juan Carlos Wasmosy, devenit primul președinte al țării ales în mod democratic.
– În ziua de 15 august 2007 un cutremur de 8 grade pe Scara Richter a lovit coasta Oceanului Pacific, devastând oraşul Ica și diferite regiuni ale statului sud-american Perú, omorând 514 persoane și rănind alte 1.090.
– La 15 august s-au născut: Sfântul Anton de Padova, teolog portughez franciscan (1195); farmacistul, chimistul și botanistul german Conrad Moench (1744); împăratul francez Napoleon Bonaparte (1769); poetul și romancierul scoţian Sir Walter Scott (1771); constructorul german de instrumente mecanice Johann Nepomuk Mälzel, inventatorul metronomului (1772); botanistul şi micologul suedez Elias Magnus Fries (1794); botanistul şi chimistul american John Torrey (1796); doctorul japonez Mikao Usui, fondatorul medicinii alternative Reiki (1865); prozatorul şi publicistul român Victor-Vartan Mestugean (1869); scriitorul, filozoful și yoghinul indian Šrī Aurobindo (1872); pictorul român, desenatorul şi graficianul Francisc Şirato (1877); sculptorul, pictorul şi gravorul croat Ivan Meštrović (1883); poetul, prozatorul şi dramaturgul român Corneliu Moldovanu (1883); scriitoarea americană de origine maghiară Edna Ferber (1885); compozitorul francez Jacques Ibert (1890); fizicianul francez Louis Victor de Broglie, laureat al Premiului Nobel (1892); dirijorul şi pedagogul rus Alexandr Gauk (1893); criticul literar şi traducătorul român Ion Chinezu (1894); regizorul român Sică Alexandrescu (1896); medicul endocrinolog, biologul și antropologul român Ștefan-Marius Milcu (1903); matematicianul, poetul şi gazetarul român Constantin Miu-Lerca (1908); chimista română Ecaterina Ciorănescu-Neniţescu (1909); sculptorița și ceramista română Zoe Băicoianu (1910); matematicianul şi profesorul român Grigore Gheba, autor de culegeri de matematică (1912); bucătăreasa americană Julia Child, autoare de emisiuni de televiziune (1912); arheologul român şi istoricul de artă bisericească Ion Barnea (1913); teologul român arhimandrit Arsenie Papacioc, unul dintre cei mai importanţi duhovnici ai Ortodoxiei (1914); dramaturgul şi scenaristul britanic Robert Bolt, câştigător al Premiului Oscar (1924); pianistul italian Aldo Ciccolini, devenit apoi cetăţean francez (1925); compozitorul şi pianistul canadian de jazz Oscar Peterson (1925); fostul preşedinte grec Konstantinos Stefanopoulos (1926); chimistul american Richard F. Heck, laureat Nobel (1931); biologul şi oceanologul român Marian Traian Gomoiu (1936); poetul român Marcel Mihalaş (1937); terorista germană Gudrun Ensslin, lideră a grupării „Rote Armee Fraktion” – RAF (1940); actrița și senatoarea mexicană María Rojo (1943); designerul italian Gianfranco Ferré (1944); profesorul român de teologie Ioan Ică Junior (1960); regizorul mexican de film Alejandro González Iñárritu, câştigător al Premiului Oscar (1963); actorul, scenaristul şi producătorul american de film Ben Affleck (1972); fotbalistul olandez Boudewijn Zenden (1976); compozitorul, rapperul şi producătorul rus Timati – Timur Ildarovici Iunusov (1983); actrița, textiera și cântăreața britanică Natalia Kills (1986); actrița americană Jennifer Lawrence (1990) şi cântărețul britanic Tristan Evans, membru al trupei „The Vamps” (1994).
– În 15 august au murit: compozitorul franco-flamand Alexander Agricola (1506); Constantin Brâncoveanu, domnitor al Țării Românești (ucis în 1714); compozitorul și violistul francez Marin Marais (1728); astronomul, matematicianul, geofizicianul şi geodezul francez Pierre Bouguer (1758); chimistul, fizicianul şi mineralogul finlandez Johan Gadolin, descoperitor al oxidului de ytriu (1852); violonistul, compozitorul, dirijorul şi pedagogul austriac de origine maghiară Joseph Joachim (1907); autorul brazilian şi sociologul Euclides da Cunha (1909); chimistul şi industriașul german Constantin Fahlberg, descoperitorul zaharinei (1910); generalul român Traian Moşoiu, remarcat în luptele din Primul Război Mondial (1932); pictorul, graficianul şi acuarelistul francez Paul Signac (1935); scriitoarea italiană Grazia Deledda, laureată Nobel (1936); fiziciana şi chimista română Ștefania Mărăcineanu (1944); pianistul american de origine austriacă Artur Schnabel (1951); fizicianul german Ludwig Prandtl (1953); prozatorul, dramaturgul şi memorialistul român Victor Papilian (1956); medicul igienist român Gheorghe Banu (1957); tenorul american de origine poloneză Jan Kiepura (1966); pictorul belgian René Magritte (1967); actorul american de origine maghiară Paul Lukas (1971); biochimistul suedez Alex [Hugo Theodor] Theorell, laureat Nobel (1982); cântăreața și actrița română Anda Călugăreanu (1992); antologatorul de ediţii, eseistul, criticul, istoricul şi stilistul literar român Alexandru Dan Condeescu (2007); compozitorul și cântăreţul român de muzică uşoară Florin Bogardo (2009); autorul american de literatură ştiinţifico-fantastică Harry Harrison (2012); actorul canadian August Schellenberg (2013); afacerista spaniolă Rosalia Mera Goyenechea, co-fondatoare a grupului „Inditex”, un imperiu în domeniul textilelor (2013); scriitorul și dramaturgul polonez Sławomir Mrożek (2013); soprana americană de origine italiană Licia Albanese (2014) şi muzicologul, criticul muzical, lexicograful şi profesorul român Viorel Cosma (2017).
Septimiu Cioloboc
