Oameni & Fapte – 15 decembrie

– Este cea de-a 349-a zi a lui 2021. Au mai rămas 16 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:59 şi va apune la ora 16:35.

– Astăzi este „Ziua Internaţională a Ceaiului”, marcată, din 2005 în India, ca urmare a discuţiilor între marii producători de ceai, care au avut loc la World Social Forum 2004, de la Mumbai. Iniţial, festivităţile dedicate zilei ceaiului sau desfăşurat în ţările mari producătoare de ceai, Sri Lanka, Nepal şi India, însă, de-a lungul anilor, celebrarea ei a devenit un fenomen internaţional. Sărbătorită la început în 9 decembrie, a fost apoi mutată la 15 decembrie.

– În anul 1467 oastea moldovenească, în frunte cu domnitorul Ştefan cel Mare, a învins armata regelui Matei Corvin al Ungariei, în Bătălia de la Baia, iar la 15 decembrie 1812, după eşuarea Primei Republici în Venezuela, revoluționarul Simón Bolívar s-a îndreptat spre Nueva Granada – Columbia de mai târziu, punându-se în slujba Congresului acestei ţări, de unde a lansat primul dintre marile sale acte politice, renumitul „Manifest din Cartagena”.

– La 15 decembrie 1840 rămăşiţele pământeşti ale împăratului Napoleon I au fost aduse în Franţa de pe Insula Sfânta Elena (locul în care a murit), fiind depuse în „Domul Invalizilor” din Paris. Împăratul Franz Joseph I al Austriei a hotărât în 1860 alipirea Banatului la Ungaria, fără a ţine seama de cererea românilor bănăţeni de a se înfiinţa în Banat un „Căpitănat român”. În 1862 a apărut, la Bucureşti, gazeta politică şi literară „Buciumul”, sub redacţia lui Cezar Bolliac, iar pe 15 decembrie 1868 a avut loc concertul inaugural al Societăţii „Filarmonica Română” (Filarmonica „George Enescu” din 1955), sub bagheta dirijorului Eduard Wachmann, primul director al orchestrei.

– La 15 decembrie 1871 a apărut, la Iaşi (săptămânal, apoi cotidian la Bucureşti) gazeta politică şi literară „Adevărul”, iar în 1876 s-a înfiinţat Cercul Militar al Ofiţerilor din garnizoana Bucureşti, actualul Cerc Militar Naţional. La 15 decembrie 1887 a văzut lumina tiparului publicaţia lunară românească „Revista Nouă”, condusă de Bogdan Petriceicu Haşdeu, iar în

1914 o explozie de gaz la mina japoneză Mitsubishi Hōjō din localitatea Kyushu a ucis 687 de oameni. La 15 decembrie 1922 apărea, în România, publicaţia săptămânală „Revista Jandarmeriei”.

– În 1938 regelui Carol al II-lea al României i s-a prezentat Memorandumul românilor din Transilvania, act semnat de 48 de reprezentanţi ai Partidului Naţional Ţărănesc, în frunte cu Iuliu Maniu şi Mihai Popovici. În document se solicita „o schimbare de regim radicală” şi respectarea principiilor democratice conform hotărârilor de la Alba Iulia din 1918.

– La 15 decembrie 1939, în oraşul american Atlanta, a avut loc premiera filmului „Pe aripile vântului”, ecranizare a romanului omonim scris de Margaret Mitchell, protagonişti fiind Vivien Leigh (interpretând-o pe Scarlett O’Hara) şi Clark Gable (în rolul lui Rett Butler). În anul 1948 s-a înfiinţat Opera Maghiară de Stat din Cluj, iar pe 15 decembrie 1950 Marea Adunare Naţională a României (Parlamentul) adopta Legea planului cincinal de dezvoltare a economiei naţionale pentru anii 1951-1955, primul din seria planurilor cincinale ale perioadei 1951-1989.

– Oficialităţile canadiene au arborat în ziua de 15 decembrie 1964, pentru prima dată, actualul steag al Canadei, reprezentând o frunză roşie de arţar, iar navetele spaţiale americane „Gemini 6” şi „Gemini 7” au realizat în 1965 prima întâlnire în Cosmos. La 15 decembrie 1970 naveta spaţială rusească „Venera-7” a efectuat prima aterizare a unei sonde pe planeta Venus, iar în 1972 România devenea membră a Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi a Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD).

– În 1994 a fost lansat „Netscape Navigator 1.0.”, unul dintre cele mai vechi browsere de navigare pe internet, iar la Consiliul European de la Madrid, desfăşurat între 15-16 decembrie 1995, şefii de stat şi de guvern au convenit asupra noii monede europene, Euro, care a devenit moneda oficială în cele douăsprezece state membre ale Uniunii Economice şi Monetare începând cu 1 ianuarie 2002 (numită şi „Ziua E”). Euro a înlocuit monedele naţionale din Germania, Franţa, Belgia, Olanda, Luxemburg, Italia, Spania, Portugalia, Austria, Irlanda, Finlanda şi Grecia.

– Tot pe 15 decembrie 1995 liderii ţărilor membre ale Asociaţiei Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) – Indonezia, Malaysia, Filipine, Thailanda, Brunei şi Vietnam, împreună cu reprezentanţii Cambodgiei, Laosului şi Republica Myanmar (devenite ulterior membre ale ASEAN) au semnat, la Bangkok, un tratat privind declararea regiunii drept zonă liberă de arme nucleare (Tratatul de la Bangkok). În 1999 Germania a acceptat să plătească 10 milioane de mărci drept compensaţii celor care au fost supuşi la muncă forţată în timpul nazismului.

– La 15 decembrie 2000 s-a închis definitiv centrala nucleară rusă de la Cernobîl. În 26 aprilie 1986 un reactor al centralei a explodat, emanând în atmosferă radiaţii cu o intensitate echivalentă cu cea a 500 de bombe de la Hiroshima. Mai multe state din Europa, inclusiv România, dar mai ales Ucraina, Rusia şi Belarusul, au fost expuse contaminării. În urma exploziei, s-au produs radiaţii puternice, cu implicaţii ecologice resimţite şi în prezent.

– În 2001 se redeschidea pentru public Turnul din Pisa (Italia), închis în 1990 pentru consolidare, iar la 15 decembrie 2002 România a fost nominalizată, pentru prima dată, la Gala Premiilor MTV Europe Music Awards, care a avut loc la Barcelona, prin introducerea secţiunii „Cel mai bun artist român”, câştigătoare fiind trupa „Animal X”.

– În 15 decembrie 2013 a izbucnit Războiul Civil din Sudanul de Sud, cu o revoltă a unei facțiuni a Armatei de Eliberare a Poporului din Sudan, revoltă înăbușită – conform declaraţiei preşedintelui Salva Kiir, care a numit-o lovitură de stat. Conflictul a erupt din nou pe 16 decembrie și s-a extins mai departe de capitală, în regiunea Jonglei, instabilă inter-etnic. Peste 1.000 de oameni au fost ucişi, circa 200.000 au fost strămutaţi pe teritoriul Sudanului de Sud ca urmare a crizei, iar aproximativ 60.000 se adăpostesc în tabere ONU de pe teritoriul țării.

– În 15 decembrie s-au născut: împăratul roman Nero (37 d.Hr.); organistul şi compozitorul francez Michel-Richard de Lalande (1657); matematicianul maghiar transilvănean Bolyai János (1802); inginerul şi arhitectul francez Gustave Eiffel, autorul „Turnului Eiffel” din Paris (1832); criticul de artă şi umanistul rus Pavel Tretiakov, fondatorul galeriei de artă din Moscova care-i poartă numele (1832); fizicianul francez Antoine Henri Becquerel, laureat Nobel (1852); medicul şi lingvistul polonez Lazar Ludwik Zamenhof, creatorul limbii esperanto (1859); medicul danez Niels Ryberg Finsen, laureat Nobel (1860); preotul şi publicistul român Ioan Moţa, militant pentru înfăptuirea deplinei unități a statului român (1868); arhitectul, decoratorul și designerul austriac Josef Hoffmann, arhitect al orașului Viena (1870); compozitorul, folcloristul, dirijorul, muzicologul și profesorul român Gavriil Galinescu (1883); prozatoarea, profesoara, criticul muzical şi pianista română Cella Delavrancea, fiica scriitorului Barbu Delavrancea (1887); dramaturgul, animatorul de teatru și publicistul român A.[dolf] Herz (1887); actorul român Dorin Sireteanu (1901); arhitectul și urbanistul brazilian Oscar Niemeyer, unul dintre cei mai mari arhitecţi moderni (1907); compozitorul român Gheorghe Dumitrescu (1914); regizorul român de film documentar Ion Bostan (1914), biofizicianul britanic Maurice Wilkins, laureat Nobel (1916); producătorul canadian de televiziune Pierre Cossette, iniţiator al Premiilor Grammy (1923); medicul oftalmolog român Mircea Olteanu (1926); regizorul, producătorul şi scenaristul grec Nikos Koundouros (1926); scriitorul danez Klaus Rifbjerg (1931); soprana bulgară Raina Kabaivanska (1934); economistul, muzeograful, pictorul, sculptorul și profesorul român Traian Zorzoliu (1936); actorul, scriitorul și profesorul român Dionisie Vitcu (1937); lingvistul şi politicianul român George Pruteanu (1947); romancierul, eseistul şi filosoful francez Pascal Bruckner (1948); prozatorul, publicistul și analistul politic român Cornel Nistorescu (1948); soprana română Gabriela Cegolea (1948); muzicianul român Ioan Luchian Mihalea, fondatorul grupurilor muzicale „Song” şi „Minisong” (1951) și fostul fotbalist român Cosmin Contra, fost selecționer al naționalei României și al echipei FC Dinamo București (1975).

– La 15 decembrie au murit: pictorul olandez Jan Vermeer, unul din cei mai cunoscuți reprezentanți ai stilului baroc (1675); botanistul şi farmacistul român de etnie germană Iosif Szabó din Transilvania (1874); caricaturistul şi desenatorul român Constantin Jiquidi (1899); ziaristul francez Gabriel Péri, erou al Rezistenţei franceze (ucis de hitleriști în 1941); trompetistul de jazz şi dirijorul american Glenn Miller (1944); fizicianul austro-elveţian naturalizat american Wolfgang Pauli, laureat Nobel (1958); producătorul, desenatorul şi regizorul american de filme de animaţie Walt Disney, creator al parcurilor de distracţii „Disneyland” din California şi „Disneyworld” din Florida (1966); medicul român Nicolae Nestorescu, fondatorul primului centru de transfuzie şi sânge conservat din România (1969); regizorul american de film de origine ucraineană Anatole Litvak (1974); etnologul norvegian Knut Kolsrud (1989); economistul american de origine română Anghel Rugină (2008); regizorul de film, scenaristul şi producătorul american Blake Edwards (2010); scriitorul, criticul literar şi jurnalistul american de origine britanică Christopher Hitchens (2011); actriţa britanico-americană Joan Fontaine (2013); poeta română Viorela Codreanu Tiron (2016) și actriţa franceză Caroline Cellier (2020).

Septimiu Cioloboc