Oameni & Fapte – 15 februarie
Publicat de Corina Muntean, 15 februarie 2019, 06:00
– Este cea de-a 46-a zi a lui 2019. Au rămas 319 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:26 şi va apune la ora 17:46.
– Azi este „Ziua Internaţională a Copilului cu Cancer”, marcată din 2003, la iniţiativa Confederaţiei Internaţionale a Organizaţiilor Părinţilor cu Copii Bolnavi de Cancer, în amintirea zilei de 15 februarie 2002, când părinţi din întreaga lume s-au unit pentru prima oară pentru a ajuta ca toţi micuţii bolnavi de cancer să capete cel mai bun tratament şi îngrijire. În Afganistan este „Ziua Naţională a Salvării” (15 februarie 1989 fiind data încheierii retragerii trupelor sovietice din ţară, după aproape zece ani de la intervenţia URSS, în decembrie 1979, în sprijinul guvernului promarxist de la Kabul).
– În 1690 s-a încheiat, la Sibiu, tratatul secret dintre Constantin Cantemir, domnitorul Moldovei, și Sfântul Imperiu Roman, act ce stipula că Moldova va sprijini acțiunile antiotomane ale imperiului condus de Casa de Habsburg. Clauzele prevedeau domnia ereditară a familiei Cantemir, neimpunerea religiei catolice și ajutor reciproc în caz de invazie polonă, iar Moldova era obligată să plătească imperialilor un tribut de 50.000 de galbeni.
– În 1864 apărea, la Bucureşti, la iniţiativa unui grup de tineri ofiţeri, primul număr al revistei „România Militară”, o publicaţie independentă, având inscripţionată pe copertă deviza: „Ştiinţă, artă şi istorie militară”, devenită, în 1897, revista oficială a Marelui Stat Major, iar în 1876 apărea lunar, la Bucureşti, „Revista literară şi ştiinţifică”, sub îndrumarea lui Bogdan Petriceicu Haşdeu (partea literară) şi dr. Dimitrie Brândză (partea ştiinţifică).
– În 1885 a fost celebrată Sfânta Liturghie Pontificală de către arhiepiscopul Ignaţiu Paoli pentru consacrarea şi inaugurarea Catedralei „Sfântul Iosif” din Bucureşti, iar între 15-16 februarie 1933 au avut loc grevele muncitorilor ceferişti de la atelierele „Griviţa Roşie” din Bucureşti. Muncitorii au ocupat atelierele, însă după eşuarea negocierilor cu autorităţile, armata şi poliţia au tras în grevişti şi au pus capăt acţiunii, soldate cu 3 morţi şi 40 de răniţi din rândul muncitorilor. În Parlamentul României măsurile guvernului au fost aspru criticate de partidele din opoziţie.
– În 1965 emblema frunzei de arțar a devenit steagul oficial al Canadei, iar în 1969 s-a inaugurat linia ferată electrificată Bucureşti – Braşov, prima de acest fel din România.
– Pe 15 februarie 1980 a fost lansată la apă, la Brăila, prima navă de pescuit oceanic construită în România – „Parângul”, iar în 1989 a încetat Războiul Afgano-Sovietic, declanșat cu zece ani înainte și soldat cu aproape un milion de vieţi în urma bombardamentelor sovieticilor invadatori. Datorită costului mare şi a inutilităţii politice finale ale acestui conflict militar, războiul din Afganistan a fost, deseori, asemănat cu Războiul din Vietnam, americano-vietnamez.
– În 15 februarie 1991 s-a înfiinţat „Grupul de la Vişegrád”, organizaţie de cooperare regională reunind Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia. În cetatea medievală Visegrád din Ungaria, Václav Havel – preşedintele Cehoslovaciei, Lech Wałęsa – preşedintele Poloniei şi József Antall – premierul Ungariei au semnat o declaraţie comună prin care îşi asigurau sprijin reciproc în vederea integrării politice şi economice în Uniunea Europeană. De asemenea, prin acelaşi document au fost puse bazele unei strânse cooperări regionale între statele semnatare. România a ratat aderarea la grup, datorită evenimentelor din 1990 (mineriadele şi conflictul interetnic de la Tîrgu-Mureş), refuzul fiind comunicat direct lui Ion Iliescu. „Grupul de la Vişegrád” a fost o reînnoire a unui acord din 1335 între regii Ioan al Boemiei, Cazimir al III-lea al Poloniei şi Carol Robert de Anjou al Regatului Ungar.
– În anul 2000 președintele Germaniei, Johannes Rau, aflat în vizită în Israel, și-a cerut în mod solemn iertare poporului evreu pentru Holocaust, iar în 2003 a avut loc un protest global, în peste 600 de orașe din întreaga lume, împotriva declanșării ofensivei americane din Irak.
– În 15 februarie 2013 un meteorit a explodat deasupra Rusiei, fenomen în urma căruia 1.500 de oameni au fost răniți de cioburile de geamuri sparte sau de obiecte deplasate de unda de șoc. Fapta, întâmplătoare, a venit cu doar câteva ore înainte de trecerea așteptată a asteroidului „2012 DA14”, care urma să treacă cel mai aproape de Terra.
– La 15 februarie s-au născut: fizicianul și astronomul renascentist Galileo Galilei (1564); compozitorul și muzicianul german Michael Praetorius (1571); filosoful englez Jeremy Bentham (1748); savantul german Friedrich August Wolf (1759); arhiepiscopul Alexandru Sterca-Şuluţiu, primul mitropolit greco-catolic din Transilvania (1794); scriitorul și politicianul argentinian Domingo Faustino Sarmiento (1811); episcopul și istoricul român Melchisedec Ștefănescu (1823); istoricul, prozatorul și dramaturgul român V.[asile] A.[lexandrescu] Urechia (1834); filosoful român Titu Maiorescu, întemeietor al criticii românești moderne (1840); istoricul român Mihail C. Șuțu (1841);
omul american de stat Elihu Root, laureat Nobel (1845); compozitorul austriac Robert Fuchs (1847); pictorul român Ion Andreescu (1850); matematicianul, sociologul și liberalul român Spiru Haret (1851); psihiatrul german Emil Kraepelin (1856); prozatorul şi filologul român Emanoil Grigorovitza (1857); fizicianul elvețian Charles Edouard Guillaume, laureat Nobel (1861); matematicianul și filosoful englez Alfred North Whitehead (1861); chimistul german Hans von Euler-Chelpin, laureat Nobel (1873); exploratorul irlandez Sir Ernest Shackleton (1874); constructorul francez de automobile Louis Renault (1877); actorul american de film John Barrymore (1882); medicul român Ștefan S. Nicolau (1896); compozitorul francez Georges Auric (1899); inginerul geolog român Ioan Huber-Panu (1904); prozatorul român Paul Daniel (1910); dramaturgul, poetul și publicistul Andrei Lupan din Republica Moldova (1912); actorul american de film Kevin McCarthy (1914); actorul american Jack Hanlon (1916); actorul american de comedie Red Buttons (1919); scriitorul român V.[ictor] Em.[il] Galan (1921); ciberneticianul, matematicianul, fizicianul și futurologul american Hermann Kahn (1922); poetul, eseistul şi traducătorul român Petre Solomon (1923); regizorul american de film Robert Drew (1924); istoricul român Dinu C. Giurescu (1927); prozatorul român, reporterul şi omul de film Romulus Zaharia (1930); actrița britanică de film Claire Bloom (1931); poetul, traducătorul și jurnalistul român Petre Stoica (1931); muzicologul român Iosif Sava, realizator de emisiuni de televiziune (1933); muzicologul român Octavian Lazăr Cosma (1933); violonistul israelian de origine română Avy Abramovici (1935); prozatorul și scenaristul român Constantin Stoiciu (1939); regizorul român de film și realizatorul de televiziune Alexandru Bocăneț (1944); poeta română Florica Mitroi (1944); regizorul argentinian de film şi televiziune Mario Sábato (1945); prozatorul şi publicistul român Cornel Cotuţiu (1945); cercetătoarea și traducătoarea română Roxana Eminescu (1947); actrița americană de film de origine britanică Jane Seymour (1951); poetul, eseistul şi ziaristul român Aurelian Titu Dumitrescu (1956); romanciera română Doina Ruști (1957); actorul român George Ivașcu (1968); pianistul şi compozitorul sud coreean Yiruma (1978); fotomodelul britanic Yazmin Fox (1980) și actrița și cântăreața americană Amber Riley (1986).
– În 15 februarie au murit: liderul revoluției țăranilor croați și sloveni Matija Gubec (1573); compozitorul german Michael Praetorius (1621); misionarul și scriitorul francez Claude La Colombière (1682); sculptorul ceh Matthias Braun (1738); sculptorul austriac Georg Raphael Donner (1741); scriitorul și criticul de artă german Gotthold Ephraim Lessing (1781); geologul italian Scipione Breislak (1826); matematicianul belgian Germinal Pierre Dandelin (1847); feldmareșalul prusac Hermann von Boyen (1848);
matematicianul belgian Pierre François Verhulst (1849); compozitorul rus Mihail Glinka (1857); scriitorul și traducătorul maghiar Ács Zsigmond (1898); tenorul român Traian Grozăvescu (1927); economistul, agronomul şi omul politic român Dimitrie Comşa (1931); desenatorul şi producătorul australian de filme de animaţie Pat Sullivan, creatorul motanului Felix (1933); ziaristul francez Gabriel Péri, erou al Rezistenţei franceze (1941); compozitorul român Iuliu Mureșianu (1956); fizicianul britanic Owen Willans Richardson, laureat al Premiului Nobel (1959); medicul veterinar şi biochimistul român Radu I. Vlădescu (1963); afaceristul și filantropul american Robert L. Thornton, primar al Dallas-ului, statul american Texas (1964); compozitorul român Emil Monția (1965); pianistul şi interpretul american de jazz Nat King Cole (1965); arhitectul și istoricul polonez de grădini Gerard Ciołek (1966); actorul american Wally Cox (1973); actorul american Tim Holt (1973); compozitorul suedez Kurt Atterberg (1974); cântăreața și actrița americană Ethel Merman (1984); fizicianul american Richard Feynman, laureat Nobel (1988); matematicianul român George Ciucu (1990); muzicologul român Constantin Stihi-Boos (1992); actorul american Tommy Rettig (1996); actorul american McLean Stevenson (1996); scriitoarea şi ziarista americană Martha Gellhorn, prima femeie corespondent de război şi a treia soţie a scriitorului american Ernest Hemingway (1998); cântărețul american de muzică rap Big L – Lamont Coleman (1999); fizicianul american Henry Way Kendall, laureat Nobel (1999); muzicologul bizantinolog român Titus Moisescu (2002); actrița americană Jan Miner (2004); economistul român Constantin Bărbulescu (2010); scriitorul şi jurnalistul francez François Nourissier (2011); actriţa americană de origine română Pola Illéry (2012); graficianul, pictorul şi profesorul român Traian Brădean (2013); jurnalistul american Arnaud de Borchgrave (2015); handbalistul Mircea Costache, dublu campion mondial şi câştigător al Cupei Campionilor Europeni (2016); scriitorul, publicistul, psihologul, esteticianul şi profesorul român Dan Mihăilescu (2016) şi scriitoarea şi poeta română Marta Miclescu (2017).
Septimiu Cioloboc
