Oameni & Fapte – 15 iunie

– Este cea de-a 166-a zi a lui 2021. Au rămas 199 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:28 şi va apune la ora 21:17.

– Astăzi este „Ziua Mondială de Combatere a Relelor Tratamente Asupra Persoanelor Vârstnice”, precum și „Ziua Internaţională a Energiei Eoliene” („Global Wind Day”), care are ca scop promovarea potenţialului vântului.

– În 1167 s-a întemeiat orașul Copenhaga, devenit apoi capitală a regatului danez, iar la 15 iunie 1215 regele Ioan Fără de Ţară al Angliei a semnat „Magna Charta Libertatum” („Marea Cartă a Libertăţilor”), sub presiunea nobilimii răsculate care dorea eliminarea abuzurilor comise de monarh sau de reprezentanţii săi direcţi, precum şi garantarea unui număr de drepturi pentru toţi cetăţenii. Act fundamental al Angliei medievale, „Marea Cartă” a devenit un element de bază al parlamentarismului englez, dar şi sursă de inspiraţe pentru numeroase texte juridice (Petiţia Drepturilor din 1628, din Anglia, Constituţia SUA din 1789, sau Declaraţia universală a drepturilor omului din 1948).

– În 1219 s-a născut legenda drapelului danez Dannebrog („haina roşie” sau „haina daneză”), un drapel roşu cu o cruce albă. Legenda spune că drapelul a apărut desenat pe cer la 15 iunie 1219, în timpul bătăliei de la Reval (astăzi Tallinn, capitala Estoniei), când ivirea miraculoasă a stindardului Dannebrog pe cer a insuflat curaj danezilor, care au câştigat bătălia cu estonienii. Altă legendă spune că tunica albă a regelui Valdemar al II-lea s-a înroșit, în luptă, de sângele duşmanilor. În anul 1389 a avut loc Bătălia de la Kosovo Polje (Câmpia Mierlei), unde armata turcă a învins trupele sârbe conduse de cneazul Lazăr, aliat cu bosniecii și cu macedonenii. În urma bătăliei de la Kosovo Polje vestul și sud-vestul Serbiei au fost supuse Imperiului otoman.

– La 15 iunie 1502, în timpul ultimei sale expediții, navigatorul genovez Cristofor Columb a debarcat pentru prima oară pe insula Martinica, din estul Caraibelor. În 1520 Papa Leon al X-lea îl excomunica din Biserica Catolică pe pastorul reformator german Martin Luther, iar în anul 1839 inventatorul american Charles Goodyear a descoperit vulcanizarea cauciucului, procedeu prin care acesta devine insensibil la variațiile de temperatură.

– La 15 iunie 1848 bucureştenii adunaţi pe Câmpia Filaret (numită de atunci „Câmpia Libertăţii”) depuneau jurământul asupra programului Revoluţiei şi aclamau Guvernul provizoriu constituit cu o zi înainte. Tot atunci s-a sfințit drapelul național tricolor, adoptat prin decret (la 14 iunie 1848) de către Guvernul revoluționar de la București, drapel alcătuit din culorile albastru, galben și roșu, având înscrisă deviza „Dreptate, Frăție”. La aceeași dată, cea de-a doua Adunare Populară de la Lugoj a românilor din Banat a hotărăt înfiinţarea armatei române prin înarmarea imediată a poporului, numirea lui Eftimie Murgu drept căpitan suprem al acesteia, înlăturarea ierarhiei sârbeşti din Biserica Română, introducerea limbii române în administraţie şi recunoaşterea naţionalităţii române.

– În 1875 s-a înfiinţat, la Bucureşti, Societatea de Geografie, din iniţiativa şi sub înaltul patronaj al domnitorului Carol I, societate care avea să editeze „Marele dicţionar geografic al României”. În 1938 Radiodifuziunea Română difuza prima ediție a emisiunii „Ora românească pentru străinătate”, adresată Angliei, iar în 1977 s-a inaugurat, la Paris, atelierul lui Constantin Brâncuși, reconstituit pe esplanada Beaubourg, într-o clădire separată de clădirea Muzeului de Artă Modernă. Spațiul cuprinde 148 de sculpturi și încearcă să redea atmosfera atelierului sculptorului din strada „Impasse Ronsin”.

– În 1985 a avut loc, pe stadionul „Petrolul” din Ploiești, ultimul spectacol al „Cenaclului Flacăra”, interzis apoi de autoritățile comuniste române, iar în 1994 apărea, la Bucureşti, primul număr al cotidianului „Ziua”, condus de Sorin Roşca Stănescu. Tot atunci Israelul şi Vaticanul au stabilit relaţii diplomatice la nivel de ambasadă şi nunţiatură, în urma unui acord istoric de recunoaştere reciprocă (semnat în 30 decembrie 1993, la Ierusalim).

– În 2002 s-a lansat postul de televiziune MTV România, la spectacolul inaugural fiind invitat Enrique Iglesias, interpret de muzică latino. Primul videoclip difuzat a fost „Love To See You Cry”. În 2005 Casa Bloomsbury din Londra a scos la licitație cea dintâi ediție a romanului autobiografic „Mein Kampf”, semnat de fostul dictator nazist Adolf Hitler.

– La 15 iunie s-au născut: pictorul francez Nicolas Paussin (1594); poeta, publicista și traducătoarea română Sofia Cocea (1839); botanistul român Dimitrie Grecescu (1841); compozitorul, pianistul şi dirijorul norvegian Edvard Grieg (1843); poetul, folcloristul, autorul de literatură pentru copii şi publicistul român Ion U. Soricu (1882); prozatorul, poetul, dramaturgul şi cronicarul dramatic român Ion Marin Sadoveanu (1893); pictorul şi poetul român Victor Brauner (1903); poetul, prozatorul, eseistul şi traducătorul român Virgil Teodorescu (1909); actriţa română Eliza Petrăchescu (1911); pictorul şi graficianul român Viorel Huși (1911); caricaturistul american de origine română Saul Steinberg (1914); psihanalistul francez de origine română Serge Lebovici, specialist de renume mondial în psihiatria copilului (1915); compozitorul francez de origine bască Francis López (1916); economistul, sociologul, psihologul şi profesorul american Herbert A. Simon, laureat al Premiului Nobel (1916); actorul și regizorul italian de film Alberto Sordi (1920); scriitoarea suedeză de origine română Hédi Fried, supravieţuitoare a Holocaustului (1924); generalul şi omul politic israelian Ezer Weizman, fondatorul aviaţiei militare israeliene (1924); industriaşul francez François Michelin (1926); regizorul de film, scenaristul şi actorul român Savel Stiopul (1926); regizorul român de teatru Lucian Giurchescu (1930); pictorul român Octavian Vișan (1931); criticul, istoricul literar şi profesorul român Matei Călinescu (1934); criticul literar, eseistul, traducătorul, prozatorul, poetul şi jurnalistul român Dan Culcer (1941); flautistul român Ioan Caţianis (1942); cântăreţul, compozitorul şi actorul francez de film Johnny Hallyday, părintele rock and roll-ului francez (1943); cântăreţul grec Demis Roussos, supranumit „doctorul inimilor” (1946); preşedintele chinez Xi Jinping (1953); pictorul român Mircea Stănescu (1954); cântăreaţa de muzică country şi pianista americană Terri Gibbs (1954); regizorul român de teatru Alexandru [Ducu] Darie, fiul actorului Iurie Darie (1959); saxofonistul român, compozitorul de jazz, producătorul și șeful de formație Nicolas Simion (1959); actriţa, producătoarea, regizoarea şi scenarista americană Helen Hunt, laureată a patru Premii Emmy, un Premiu Oscar și patru Globuri de Aur (1963); actriţa şi regizoarea americană Courteney Cox (1964); rapperul și actorul american Ice Cube (1969) și modelul și actrița americană Mary Carey (1980).

– În 15 iunie au murit: compozitorul francez Claude Daquin (1772); dirijorul, compozitorul, pianistul și pedagogul maghiar Erkel Ferenc (1893); poetul, prozatorul, filosoful, dramaturgul și ziaristul român Mihai Eminescu (1889); matematicianul român Traian Lalescu (1929); pictorul german Ernst Ludwig Kirchner (1938); scriitorul și generalul român Nicolae Matei Condiescu, fost ministru al armatei (1939); pianistul şi dirijorul francez Alfred Cortot (1962); biochimistul american Wendell M. Stanley, laureat Nobel (1971); cântăreţul român de muzică uşoară Cristian Vasile (1974); poetul, prozatorul și traducătorul român Ben.[edict] Corlaciu (1981); cântăreața americană de jazz Ella Fitzgerald, supranumită „regina muzicii soul” (1996); pianista şi profesoara română Martha Joja (1998); comicul francez Raymond Devos (2006); fizicianul american Kenneth Geddes Wilson, laureat Nobel (2013); actorul rus Aleksei Batalov (2017); arhitectul austriac Wilhelm Holzbauer (2019) și regizorul, producătorul de film, teatru şi operă, scenaristul și actorul italian Franco Zeffirelli (2019).

Septimiu Cioloboc