Oameni & Fapte – 15 mai
Publicat de Corina Muntean, 15 mai 2020, 06:00
– Este cea de-a 136-a zi a lui 2020. Au rămas 230 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:48 şi va apune la ora 20:49.
– În România se sărbătoresc „Ziua Chimiştilor Militari”, „Ziua Familiei Române”, „Ziua Medicului Veterinar” şi „Ziua Poliţiei Militare”. Pe plan extern se marchează „Ziua Internaţională a Familiilor”, „Ziua Mondială de Acţiune pentru Climă”, „Ziua Latinităţii” și „Ziua Revoluţiei Mâncării” („Food Revolution Day”), sărbătorită la nivel internaţional, în a treia vineri din luna mai. Ortodocșii îl cinstesc astăzi pe Sfântul Ierarh Iacob Putneanul, mitopolitul Moldovei.
– În 1252 Papa Inocențiu al IV-lea a emis bula papală ad exstirpanda, prin care autoriza şi limita tortura ereticilor de către Inchiziția medievală, iar în 1618 astronomul, matematicianul şi naturalistul german Johannes Kepler confirma descoperirea celei de-a treia legi a mișcării planetelor. La 15 mai 1648 a fost semnată „Pacea Westfalică” (în Germania de azi) prin care s-a pus capăt Războiului de Treizeci de Ani, conflagraţie care a afectat o mare parte a Europei, iar în 1718 avocatul englez James Puckle patenta, la Londra, prima mitralieră din lume.
– În 1861 se înființa, la București, prima școală românească de medicină veterinară, iar în anul 1863 s-a deschis, la Paris, „Salon des Refusés”, unde publicul vedea tablouri, percepute atunci scandaloase, ca „Dejunul pe iarbă”, realizat de francezul Édouard Manet și „Fata în alb”, aparţinând pictorului american James Whistler. În SUA, la 15 mai 1928, personajele de desene animate Mickey şi Minnie Mouse au apărut pentru prima oară pe marele ecran, în filmul „Plane Crazy” produs de Walt Disney. În anul 1940 ciorapii din nylon au fost, în premieră, scoși la vânzare în SUA, iar în 1943 dictatorul sovietic Iosif Vissarionovici Stalin a dizolvat Cominternul.
– URSS a lansat în Cosmos sateliţii „Sputnik 3” – în 1958, şi „Sputnik 4” – în 1960, iar la 15 mai 1963 americanii lansau nava cosmică „Mercury 9”, cu astronautul Gordon Cooper rămas pe orbită peste 24 de ore, aceea fiind cea dintâi evaluare americană a efectelor zborului în spaţiul cosmic asupra organismului uman. La data de 15 mai 1990 s-au reluat, după 40 de ani de întrerupere, relaţiile diplomatice dintre România şi Sfântul Scaun, iar în 1991 președintele francez François Mitterrand o numea ca prim-ministru pe Edith Cresson, prima femeie care a deținut această funcție în Franța.
– În 15 mai s-au născut: compozitorul şi violonistul italian Claudio Monteverdi (1567); pictorul şi desenatorul român Nicolae Grigorescu (1838); inginerul şi geologul român Matei Drăghiceanu (1844); biologul rus Ilia I. Mecinikov, laureat Nobel (1845); poetul şi publicistul român Ioniţă Scipione Bădescu (1847); fizicianul francez Pierre Curie, laureat Nobel (1859); publicistul român Iuliu Moisil (1859); scriitorul şi dramaturgul austriac Arthur Schnitzler (1862); pictorul român Marius Bunescu (1881); prozatorul şi publicistul român Nicolae N. Beldiceanu, fiul poetului junimist Neculai Beldiceanu (1881); istoricul şi criticul literar român Octav Botez (1884); scriitoarea americană Katherine Anne Porter (1890); romancierul și dramaturgul rus Mihail Bulgakov (1891); actriţa franceză Arletty (1898); medicul neurolog român Arthur Kreindler, autorul primelor encefalografii din ţară (1900); actorul britanic de film James Mason (1909); dramaturgul, romancierul şi arhitectul elveţian Max Frisch (1911); economistul american Paul Anthony Samuelson, laureat Nobel (1915); scenaristul şi regizorul italian Mario Monicelli, maestru al comediei italiene (1915); publicistul, editorul, criticul şi istoricul literar român Savin Bratu (1925); prozatoarea română Sonia Larian (1931); regizorul român de film şi scenaristul Andrei Blaier (1933); actriţa franceză Mireille Darc (1938); scenaristul, criticul de film, publicistul şi scriitorul român Horia Pătraşcu (1938); actriţa şi cântăreaţa americană Lainie Kazan (1940); exploratoarea română, sportiva de performanță și pedagogul Maria Uca Marinescu, prima femeie care a ajuns la cei patru poli ai pământului – deci și cei magnetici, cea dintâi sexagenară din lume care a atins pe schiuri, într-un singur an calendaristic, cei doi poli ai Pământului și prima româncă explorator care a ajuns în Antarctica (1940); pictorul, graficianul şi portretistul Isai Cârmu din Republica Moldova (1940); actorul român Viorel Comănici (1941); actorul român Vistrian Roman (1941); pictorul român Ștefan Ioan Câlția (1942); sociologul şi profesorul german Ulrich Beck, autorul teoriei „societăţii riscului” (1944); fizicianul american Frank Anthony Wilczek, laureat Nobel (1951); compozitorul britanic şi muzicianul poli-instrumentist Mike Oldfield (1953); fostul fotbalist român Gino Iorgulescu, actual preşedinte al LPF – Liga Profesionistă de Fotbal din România (1956); actrița britanică Natasha Richardson (1963) și fotomodelul australian Georgina Horne (1988).
– La 15 mai au murit: domnitorul român Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Române şi al statului naţional România (1873); prozatorul şi traducătorul român Ioan Alecsandri (1884); poeta americană Emily Dickinson (1886); violonistul şi compozitorul maghiar Reményi Ede (1898); medicul român Gheorghe Marinescu, fondatorul şcolii româneşti de neurologie şi pionier al filmului ştiinţific mondial (1938); pictorul american Edward Hopper (1967); compozitorul, dirijorul și pianistul american Johnny Green (1989); istoricul, criticul literar şi traducătorul român Aurel Martin (1993); prozatorul, traducătorul şi publicistul român Traian Filip (1994); actorul englez Eric Porter (1995); compozitorul francez de origine română Marius Constant (2004); fizicianul american Willis Lamb, laureat al Premiului Nobel (2008); scriitorul şi diplomatul mexican Carlos Fuentes (2012); tenorul franco-australian Albert Lance (2013); astrofizicianul francez Andre Brahic, care a descoperit inelele planetei Neptun (2016) și comentatorul sportiv, jurnalistul și politicianul român Cristian Ţopescu (2018).
Septimiu Cioloboc
