Prima pagină » Eveniment » Oameni & Fapte – 15 martie

Oameni & Fapte – 15 martie

Publicat de Corina Muntean, 15 martie 2021, 06:00

– Este cea de-a 74-a zi a lui 2021. Au mai rămas 291 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:35 şi va apune la ora 18:27.

– Creștinii ortodocși și cei greco-catolicii încep Postul Sfintelor Paşti. Este Canonul Mare. Zi aliturgică.

Foto: Radio Târgu Mureș / Corina Muntean

– Astăzi se deschide oficial „Luna Pădurii”, eveniment care se desfăşoară între 15 martie – 15 aprilie. Manifestările organizate în această perioadă îşi propun să sensibilizeze atât publicul, cât şi factorii decizionali, cu privire la importanţa pădurilor şi rolul lor esenţial în menţinerea echilibrului ecologic. Sărbătoarea îşi are începuturile în 1872, când în SUA a început o campanie de sădire a arborilor, ca urmare a despăduririlor tot mai accentuate. Marcăm

„Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorilor” şi „Ziua Internațională a Discursului” („World Speech Day”), celebrată, din 2016, în peste 100 de țări de pe glob şi lansată de Simon Gibson în 2015, la Forumul Democrației de la Atena, în urma efortului acestuia de a construi o bază gratuită de discursuri contemporane și istorice. Prin această zi se sărbătoreşte puterea discursului de a aduce comunități împreună, de a inspira, de a împărtăși idei și emoții și în cele din urmă de a transforma vieți.

– Tot astăzi marcăm „Ziua Internațională pentru Protecția Focilor”, cu scopul conștientizării problemei vânătorii ilegale de foci și a importanței conservării acestor animale. Una dintre primele organizații fondate pentru a stopa vânătoarea de foci în scopuri comerciale a fost Fondul Internațional pentru Bunăstarea Animalelor (IFAW- înființat în 1969), cu sediul în Canada, țară care marchează astfel interzicerea vânătorii comerciale a focilor. Este și „Ziua Maghiarilor de Pretutindeni” – omagiu anual adus eroilor Revoluţiei din 1848, când, la 15 martie izbucnea, la Budapesta, Revoluţia maghiară împotriva dominaţiei habsburgice.

– La data de 15 martie 44 î.Hr. împăratul roman Iulius Cezar a fost asasinat de Marcus Brutus, Decimus Brutus și de alți câțiva senatori romani, iar în 1412 s-a încheiat acordul secret de la Lublau, între Polonia şi Ungaria, act care reprezenta un mare pericol pentru Moldova, acela fiind primul acord de împărţire a unui teritoriu românesc în sfere de influenţă. El însă nu a fost aplicat, deoarece domnitorul Alexandru cel Bun şi-a onorat mereu obligaţiile rezultate din acceptarea suzeranităţii regelui polon Vladislav Iagiello, apărându-i pe leşi de turci, fără să ştie de existenţa acordului de la Lublau.

– În 1892 a fost patentată prima scară rulantă din SUA, la „Galeria Old Iron” din Coney Island, New York, inventată în 1891 de Jesse Wilford Reno şi denumită „lift înclinat”. Pe 15 martie 1906, la Manchester, în Anglia, a luat ființă compania britanică de automobile de lux „Rolls Royce”, fondată de Charles Stewart Rolls şi Sir Frederick Henry Royce.

– În 1938 Adolf Hitler a intrat triumfător în Viena, fiind aclamat de circa 200.000 de localnici, deşi Austria urma să fie anexată de Germania nazistă, iar la 15 martie 1939, ca urmare a intrării trupelor hitleriste în Cehoslovacia şi a anexării acesteia de către Germania, în România s-a decretat mobilizarea parţială a Armatei. Pe întreg teritoriul ţării au avut loc, între 15-30 martie, manifestaţii în sprijinul Cehoslovaciei.

– La data de 15 martie 1954 a început să emită Studioul Teritorial Cluj al Radiodifuziunii Române, iar în 1955 s-a transmis prima emisiune în limba spaniolă la Radiodifuziunea Română. În 1956 România și Birmania (astăzi Uniunea Myanmar) stabileau relații diplomatice la nivel de legație, iar în anul 1964 România câștiga Campionatul Mondial de handbal masculin din Cehoslovacia după ce a învins, în finala de la Praga, formaţia Suediei, cu scorul de 25-22, devenind pentru a doua oară campioană a lumii.

– În anul 1966 s-a constituit, la Bucureşti, Asociaţia Română de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale (ADIRI), iar în 15 martie 1974 pilotul planorist român de etnie maghiară Kiss Árpád a efectuat primul zbor cu cel dintâi deltaplan românesc, „AK-22”. Între 15-18 martie 1990, la aniversarea Revoluţiei maghiare de la 1848, în oraşele din Transilvania au avut loc manifestări antiromâneşti, care au culminat cu evenimentele sângeroase de la Tîrgu-Mureş, din 19-20 martie. În 1991 a luat fiinţă Fundaţia Europeană „Nicolae Titulescu” cu scopul de a onora memoria marelui diplomat român şi de a stimula şi întreţine interesul pentru viaţa şi activitatea diplomatică a acestuia.

– La 15 martie 2004 oamenii de știință anunţau descoperirea Sednei, cel mai distant obiect din Sistemul Solar observat până acum, iar în 2006 s-a înfiinţat Consiliul Drepturilor Omului al ONU (CDO). La 15 martie 2011 regele Bahrainului, Hamad bin Isa Al Khalifa, declara stare de urgență timp de trei luni în urma protestelor din ţara sa şi tot atunci au început ample manifestaţii antiguvernamentale în cadrul conflictului civil din Siria, pornit în contextul creat de „Primăvara Arabă”.

– În 15 martie s-au născut: şeful suprem al armatei franceze, conetabilul şi mareşalul Anne de Montmorency (1493); lingvistul şi filologul german Friedrich [Christian] Diez, creatorul lingvisticii romanice ca disciplină ştiinţifică (1794); vorniceasa română Maria Burada, prima femeie din Moldova care a tradus piese de teatru (1812); scriitorul german Paul Heyse, laureat Nobel (1830); prozatorul, dramaturgul și publicistul român Pantazi Ghica (1831); medicul şi bacteriologul german Emil von Behring, laureat Nobel și unul dintre creatorii seroterapiei (1854); psihologul şi pedagogul francez Henri Wallon, specialist în psihologia infantilă (1879); tenorul şi pedagogul român Constantin Stroescu (1886); zoologul și biologul român Nicolae Botnariuc (1915); omul politic liberal şi scriitorul român Ionel V. Săndulescu (1919); medicul american Donnall Thomas, laureat al Premiului Nobel (1920); scriitorul şi scenaristul rus Iuri Bondarev (1924); arhitectul român Camil Roguski (1925); soprana spaniolă Consuelo Rubio (1927); fizicianul rus Jores Ivanovici Alfiorov, laureat Nobel (1930); tenorul român Octavian Naghiu (1933); cineastul francez Philippe de Broca (1933); muzicianul american Mike Love, membru al trupei „The Beach Boys” (1941); soprana catalană Montserrat Figueras (1942); sculptorul român Mihai Istudor (1944); acrobatul român și dresorul de animale Daniel Leibovici, pe numele de scenă Daniel Berquiny (1949); cântăreaţa, compozitoarea şi textiera română Viorela Filip (1951); pictorul român Ion Mihalache (1964); cântăreaţa italiană Sabrina [Salerno] (1968); actriţa americană Eva Longoria (1975); dirijorul român Cristian Măcelaru (1980); rapper-ul american Young Buck (1981) şi cântărețul britanic Connor Ball, membru al trupei pop-rock „The Vamps” (1996).

– La 15 martie au murit: împăratul roman Iulius Cezar (asasinat în 44 î.Hr.); botanistul și fizicianul german Kurt Sprengel (1833); compozitorul italian Luigi Cherubini (1842); inginerul, inventatorul şi industriaşul englez Henry Bessemer, pionier al producţiei de masă a oţelurilor (1898); compozitoarea franceză Lili Boulanger (1918); compozitorul şi dirijorul român Oprea Demetrescu (1919); lingvistul german Hayman Tiktin (1936); scriitorul american Howard Phillips Lovecraft (1937); poetul rus Vladimir Ivanovici Narbut (1938); filosoful, logicianul şi publicistul român Nae Ionescu (1940); prozatorul, poetul şi traducătorul Vasile Demetrius, tatăl scriitoarei Lucia Demetrius (1942); romancierul şi dramaturgul francez Jean-Richard Bloch (1947); scriitorul român Gheorghe Brăescu (1949); fizicianul american Arthur Holly Compton, laureat Nobel (1962); actorul englez Paul Cavanagh (1964); prozatorul, epigramistul, poetul, eseistul şi traducătorul român Al.[exandru] O.[svald] Teodoreanu, cunoscut sub pseudonimul Păstorel, fratele scriitorului Ionel Teodoreanu (1964); dramaturgul francez de etnie ruso-armeană Arthur Adamov (1970); armatorul grec Aristotel Onassis, unul dintre cei mai bogaţi oameni din secolul XX, supranumit şi „Grecul de Aur” (1975); poetul, prozatorul şi epigramistul român Tudor Măinescu (1977); regizorul şi scriitorul francez René Clair (1981); fotbalistul român Coloman „Cibi” Braun-Bogdan, primul antrenor al echipelor de fotbal Steaua București și Dinamo București (1983); actorul român Alexandru Giugaru (1986); pictorul, graficianul şi sculptorul francez de origine maghiară Viktor Vasarely (1997); chimistul englez John Pople, laureat al Premiului Nobel (2004); actorul francez Philippe Lemaire (care s-a sinucis în 2004); pictorul, sculptorul și decoratorul român Ion Nicodim (2007); pianista şi profesoara română Silvia Totan (2015); actorul român de teatru și film, regizorul, scriitorul şi profesorul Eusebiu Ştefănescu (2015); eseistul, nuvelistul, poetul, prozatorul, publicistul şi traducătorul român Alexandru Vlad (2015); compozitorul, cântăreţul şi poetul polonez Wojciech Mlynarski, critic al regimului comunist (2017) ; regizorul artistic român Vasile Manta, nume mare al Teatrului Național Radiofonic (2018); arhitectul, profesorul, eseistul şi criticul italian Vittorio Gregotti (2020) și tenorul român Florin Diaconescu (2020).