Oameni & Fapte- 15 octombrie
Publicat de radiomures, 15 octombrie 2015, 10:24 / actualizat: 15 octombrie 2015, 11:28
– Astăzi este „Ziua Internaţională a Comemorării Bebeluşilor şi Copiilor”, „Ziua Mondială a Femeii din Mediul Rural”, „Ziua Internaţională a Nevăzătorilor” (denumită şi „Ziua bastonului alb”), „Ziua Internaţională de Luptă împotriva Oboselii la Volan”, precum şi „Ziua Internaţională a Spălatului pe Mâini”.
– În anul 1451 Petru Aron, cu complicitatea unor boieri moldoveni, l-a ucis pe cel care a dus numeroase lupte împotriva polonezilor, domnul Moldovei Bogdan al II-lea, tatăl lui Ştefan cel Mare.15 octombrie 1582 a fost prima zi a calendarului gregorian (de stil nou), care a pus de acord anul ecleziastic cu anul astronomic, corectând eroarea acumulată în cele 13 veacuri ce trecuseră de la Conciliul din Niceea.
– La data de 15 octombrie 1595 a început Bătălia de la Giurgiu, unde oştile domnitorului român Mihai Viteazul zdrobeau ariergarda lui Sinan-Paşa şi cucereau cetatea Giurgiu. Robii luaţi de turci au fost eliberaţi şi, în urma înfrângerilor, Sinan-Paşa va fi destituit din postul de mare vizir. Lupta a durat până pe 20 octombrie 1595. Împăratul francez Napoleon I Bonaparte îşi începea la 15 octombrie 1815 exilul în insula Sfânta Elena din Oceanul Atlantic, iar în anul 1878 Rusia a recunoscut independenţa României.
– Pe 15 octombrie 1917 a fost executată dansatoarea olandeză Mata Hari, învinuită de Franţa de spionaj în favoarea Germaniei în timpul Primului Război Mondial. La Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia a avut loc în 1922 solemnitatea încoronării regelui Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, ca rege al tuturor românilor, şi a Mariei, ca regină. Coroanei regale i s-au adăugat însemnele Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei, simbolizând actul unirii tuturor provinciilor istorice româneşti sub sceptrul aceluiaşi monarh. La festivităţi au participat reprezentanţi din peste 20 de state europene, din SUA şi Japonia, fapt ce semnifica o largă recunoaştere internaţională a noii realităţi statale.
– Pe 15 octombrie 1923 a fost inaugurată Facultatea de Farmacie pe lângă Universitatea din Bucureşti, iar în 1964 se stabileau relaţii diplomatice la nivel de ambasadă între România şi Republica Islamică Pakistan.
– 250.000 de oameni au protestat la Washington DC, în 15 octombrie 1969, împotriva războiului din Vietnam. În anul 1985 s-a adoptat (la Strasbourg) Carta Europeană a Autonomiei Locale, pe care România a ratificat-o abia în în anul 1997. La 15 octombrie 2001 premierul japonez Junichiro Koizumi a cerut scuze Coreei de Sud pentru atrocităţile comise de japonezi în timpul ocupaţiei din Coreea, din perioada 1910-1945. Prima misiune chineză în spaţiu, „Shenzhou 5”, avea loc la 15 octombrie 2003. China a trimis atunci o capsulă spaţială avându-l la bord pe astronautul Yang Liwei.
– La 15 octombrie s-au născut, printre alţii: poetul roman Virgiliu (70 î.Hr.); fizicianul şi matematicianul italian Evangelista Torricelli (1608); medicul şi naturalistul român Mihai Zotta (1800); scriitorul rus Mihail Lermontov (1814); astronomul american Asaph Hall III (1829); filosoful german Friedrich Nietzsche (1844); horticultorul şi geneticianul rus Ivan V. Miciurin (1855); istoricul şi arheologul italian Gaetano De Sanctis (1870); medicul român Constantin I. Parhon, întemeietorul şcolii noastre de endocrinologie (1874); inginerul român Ion C. Constantinescu, inventatorul aparatului teletipografic care stă la baza teleimprimatoarelor moderne (1884); regele Carol al II-lea al României (1893); economistul american John Kenneth Galbraith (1908); scriitorul, poetul şi muzicologul maghiar Asztalos Sándor cel Tânăr (1919); regizorul şi scriitorul american Mario Puzo (1920); istoricul şi filosoful francez Michel Foucault (1926) şi cântăreţul britanic de origine irlandeză Chris De Burgh (1948).
– În 15 octombrie au murit: domnitorul Moldovei Bogdan al II-lea (1451); Akbar cel Mare, mogul al Indiei (1605); eroul luptei pentru independenţa naţională a Poloniei Tadeusz Kósciuszko (1817); chimistul şi mineralogul suedez Carl Mosander, cel care a descoperit metalele rare lantan şi terbiu (1858); dansatoarea olandeză şi spioana Mata Hari (1917); fostul preşedinte al Franţei Raymond Poincaré (1934); comandantul aviaţiei militare naziste Hermann Göring (1946); medicul Ştefan S. Nicolau, creatorul şcolii româneşti de inframicrobiologie (1967); medicul maghiar Rusznyák István, care a descoperit vitamina P (1974); prozatorul român Nicolae Jianu (1982); actriţa română Irina Răchiţeanu-Şirianu (1993); actriţa română Leopoldina Bălănuţă (1998) şi regele cambodgian Norodom Sihanouk, părintele independenţei Cambodgiei şi unificator al diferitelor facţiuni separate de decenii de război civil (2012).
Septimiu Cioloboc
