Oameni & Fapte – 15 septembrie

Publicat de radiomures, 15 septembrie 2016, 06:00

– Este cea de-a 259-a zi a lui 2016. Au mai rămas 107 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:00 şi va apune la ora 19:33.

– Romano-catolicii o cinstesc astăzi pe Sfânta Fecioară Maria Îndurerată.

– Azi este „Ziua Mondială a Democraţiei”, „Ziua Europeană a Prostatei” şi Ziua Naţională a republicilor Costa Rica, Guatemala, El-Salvador, Honduras şi Nicaragua, unde se sărbătoreşte proclamarea independenţei din anul 1821.

– La 15 septembrie 1538 s-a instaurat dominația otomană asupra Moldovei, prin numirea lui Ștefan Lăcustă ca domnitor, iar în 1774 a început prima domnie a lui Alexandru Ipsilanti în Țara Românească. În 1806 armatele franceze au predat Bavariei orașul liber imperial Nürnberg, iar în anul 1812 trupele ruseşti, aflate în retragere, au incendiat Moscova, în fața armatei imperialiste franceze condusă de Napoleon I Bonaparte.

– Pe 15 septembrie 1830 a fost inaugurată, în Anglia, linia de cale ferată Liverpool-Manchester, cea dintâi cale ferată din lume, iar în 1831 a circulat, în oraşul american New Jersey, locomotiva „John Bull”, cea mai veche locomotivă cu abur din lume, încă în funcțiune. La 15 septembrie 1835 savantul britanic Charles Darwin a ajuns pe Insulele Galápagos, iar în 1864 a apărut Legea privind introducerea în România a Sistemului de Măsuri şi Greutăţi Metrice.

– La data de 15 septembrie 1890 au început amplele lucrări de regularizare a cursului Dunării la „Porțile de Fier”, iar în 1894 Japonia învingea China în Bătălia de la Pyongyang, contând pentru Primul Război Chino-Japonez. Pe 15 septembrie 1905, la Budapesta, au demonstrat 100.000 de oameni pentru introducerea votului universal în Ungaria, ţară în care doar un milion din 20 de milioane de cetățeni aveau drept de vot. În 1916 au fost lansate în luptă primele tancuri (49 de blindate britanice), în timpul Bătăliei de pe Somme (departament în nordul Franţei), una dintre cele mai mari încleştări armate din timpul Primului Război Mondial. În 1924 a început Răscoala de la Tatarbunar, din Basarabia de Sud, care făcea pe atunci parte din România. Răsculaţii cereau unificarea acelui teritoriu cu Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și sfârșitul presupusei „ocupații românești în Basarabia”.

– La 15 septembrie 1935 liderul nazist Adolf Hitler anunța noi legi rasiale la adunarea Partidului Nazist de la Nürnberg. Acele legi privau evreii de a fi titulari ai unor funcții publice, căsătoriile între evrei și non-evrei au fost interzise, iar svastica era utilizată ca drapel național al Imperiului German, în locul steagului negru-roșu-auriu. În anul 1939 „Radio Londra” a transmis prima sa emisiune în limba română, tot atunci fiind creată Redacţia română.

– În 1944 a început, în Oceanul Pacific, Bătălia de la Peleliu, contând pentru cel de-Al Doilea Război Mondial, între SUA și Japonia, luptă terminată la sfârșitul lunii noiembrie cu victoria americană şi denumită „cea mai amară bătălie a războiului pentru pușcașii marini”. În 1946 s-a abolit monarhia și
s-a proclamat Republica Populară Bulgară, Gheorghi Dimitrov fiind ales președinte al Consiliului de Miniștri. În 1949 Konrad Adenauer devenea primul cancelar federal al Germaniei, iar în 1959 s-a încheiat, la Brașov, „Procesul Scriitorilor Germani”, la care cinci scriitori transilvăneni de limbă germană (Wolf von Aichelburg, Hans Bergel, Andreas Birkner, Georg Scherg și Harald Siegmund) au fost condamnați la un total de 95 de ani de muncă silnică, confiscarea averilor și anularea drepturilor civile pentru „infracțiunea de instigare împotriva ordinii sociale și agitație”.

– În 1959 Nikita Hrușciov devenea primul lider sovietic care vizita SUA, întâlnindu-se cu președintele american Dwight D. Eisenhower, iar în 2013 a avut loc, la București, cea de-a 15-a zi consecutivă de proteste, când 10.000 de manifestanţi au cerut retragerea proiectului de lege care reglementa exploatarea minereurilor de la Roșia Montană, anularea contractului cu Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), interzicerea exploatărilor cu cianuri în România, introducerea zonei Roșia Montană în patrimoniul UNESCO și demiterea celor patru inițiatori ai proiectului de lege. Proteste au avut loc în mai multe orașe mari ale României și în diaspora.

– La 15 septembrie s-au născut: călătorul şi scriitorul veneţian Marco Polo (1254); filosoful şi moralistul francez François de La Rochefoucauld (1613); scriitorul american James Fenimore Cooper (1789); scriitoarea britanică de romane poliţiste Agatha Christie (1890); regizorul francez de film Jean Renoir, fiul pictorului Pierre-Auguste Renoir (1894); inginerul român Elie Carafoli, constructor de avioane şi autor al profilelor aripilor cu bordul de fugă rotunjit, denumite „profilele Carafoli” (1901); actorul și poetul român Emil Botta (1911); lăutarul român Fărâmiță Lambru (1927); fizicianul american Murray Gell-Mann, laureat Nobel (1929); actorul american Tommy Lee Jones (1946); interpretul român de muzică folk Adrian Ivanițchi (1947); fotbalistul francez Jean-Pierre Papin (1963) şi violonistul român Alexandru Tomescu (1976).

– În 15 septembrie au murit: domnitorul român Neagoe Basarab (1521); elefantul african Jumbo, primul animal de circ ştiut la nivel internaţional (1885); exploratorul britanic John Hanning Speke (1864); fizicianul și meteorologul român Ștefan Hepites (1922); filozoful german Rudolf Eucken, laureat Nobel (1926); compozitorul austriac Anton von Webern (1945); geograful și speologul cubanez Núnez Antonio Jiménez (1998); muzicianul britanic Richard Wright, membru fondator al trupei de muzică rock progresiv „Pink Floyd” (2008); actorul român Nicu Constantin (2009); actorul și regizorul francez Pierre Mondy (2012) şi actorul şi regizorul român Dan Nasta (2015).

Septimiu Cioloboc