Oameni & Fapte – 15 septembrie
Publicat de Corina Muntean, 15 septembrie 2020, 06:00
– Este cea de-a 259-a zi a lui 2020. Au mai rămas 107 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:00 şi va apune la ora 19:33.
– Romano-catolicii o cinstesc pe Sfânta Fecioară Maria Îndurerată.
– Astăzi este „Ziua Internaţională a Democraţiei”, marcată anual, din 2008, la iniţiativa Adunării Generale a Naţiunilor Unite. Ziua are o dublă menire: de a sărbători democraţia şi de a aminti importanţa promovării şi protejării acestei valori universale. Alegerea datei corespunde cu 15 septembrie 1997, când Uniunea Interparlamentară a adoptat Declaraţia Universală privind Democraţia, act care reafirmă principiile fundamentale ale democraţiei şi elementele definitorii ale unei guvernări democratice.
– Tot astăzi este „Ziua Mondială de Conştientizare a Limfomului”, marcată din 2004 și care are ca scop creşterea nivelului de informare cu privire la cancerul sistemului limfatic, cea mai importantă componentă a sistemului imunitar. Iniţiativa aparţine Lymphoma Coalition, reţeaua globală non-profit a grupurilor de pacienţi care suferă de limfom. De asemenea, este „Ziua Europeană a Prostatei”, declarată de Asociaţia Europeană de Urologie şi marcată din 2005, pentru a sensibiliza opinia publică în legătură cu frecvenţa bolilor urologice.
– Astăzi marcăm Ziua Naţională a Republicilor Costa Rica, Guatemala, Honduras, El-Salvador şi Nicaragua, țări care sărbătoresc proclamarea independenţei din 1821.
– La 15 septembrie 1538 s-a instaurat dominația otomană asupra Moldovei, prin numirea lui Ștefan Lăcustă ca domnitor, iar în 1774 a început prima domnie a lui Alexandru Ipsilanti în Țara Românească. În anul 1806 armatele franceze au predat Bavariei orașul liber imperial Nürnberg, iar în 1812 trupele ruseşti, aflate în retragere, au incendiat Moscova, în fața armatei imperialiste franceze condusă de Napoleon I Bonaparte.
– Pe 15 septembrie 1830 a fost inaugurată, în Anglia, linia de cale ferată Liverpool – Manchester, cea dintâi cale ferată din lume, iar în anul 1831 a circulat, în oraşul american New Jersey, locomotiva „John Bull”, cea mai veche locomotivă cu abur din lume, încă în funcțiune.
– În 1835 savantul britanic Charles Darwin a ajuns pe Insulele Galápagos, iar la 15 septembrie 1864 a apărut, în România, Legea privind introducerea Sistemului de Măsuri şi Greutăţi Metrice.
– În 1890 au început amplele lucrări de regularizare a cursului Dunării la „Porțile de Fier”, iar în anul 1894 Japonia învingea China în Bătălia de la Pyongyang, contând pentru Primul Război Chino-Japonez. În 1905, la Budapesta, au demonstrat 100.000 de oameni pentru introducerea votului universal în Ungaria, ţară în care doar un milion din 20 de milioane de cetățeni aveau drept de vot. În 1916 au fost lansate în luptă primele tancuri (49 de blindate britanice), în timpul Bătăliei de pe Somme (departament în nordul Franţei), una dintre cele mai mari încleştări armate din timpul Primului Război Mondial.
– În 1924 a început Răscoala de la Tatarbunar, din Basarabia de Sud, care făcea pe atunci parte din România. Răsculaţii cereau unificarea acelui teritoriu cu Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și sfârșitul presupusei „ocupații românești în Basarabia”.
– La 15 septembrie 1935 liderul nazist Adolf Hitler anunța noi legi rasiale la adunarea Partidului Nazist de la Nürnberg, legi privau evreii de a fi titulari ai unor funcții publice. Căsătoriile între evrei și non-evrei au fost interzise, iar svastica era utilizată ca drapel național al Imperiului German, în locul steagului negru-roșu-auriu. În anul 1939 „Radio Londra” a transmis prima sa emisiune în limba română, tot atunci fiind creată Redacţia română.
– În 1944 a început, în Oceanul Pacific, Bătălia de la Peleliu, între SUA și Japonia, contând pentru cel de-Al Doilea Război Mondial, luptă terminată la 27 noiembrie 1944 cu victoria americană şi denumită „cea mai amară bătălie a războiului pentru pușcașii marini”.
– În 1946 s-a abolit monarhia și s-a proclamat Republica Populară Bulgară, Gheorghi Dimitrov fiind ales președinte al Consiliului de Miniștri, iar în 1949 Konrad Adenauer devenea primul cancelar federal al Germaniei.
– În anul 1959 s-a încheiat, la Brașov, „Procesul Scriitorilor Germani”, la care cinci scriitori transilvăneni de limbă germană (Wolf von Aichelburg, Hans Bergel, Andreas Birkner, Georg Scherg și Harald Siegmund) au fost condamnați la un total de 95 de ani de muncă silnică, confiscarea averilor și anularea drepturilor civile pentru „infracțiunea de instigare împotriva ordinii sociale și agitație”.
– În 1959 Nikita Hrușciov devenea primul lider sovietic care vizita SUA, întâlnindu-se cu președintele american Dwight D. Eisenhower, iar în anul
2013 a avut loc, la București, cea de-a 15-a zi consecutivă de proteste, când 10.000 de manifestanţi cereau retragerea proiectului de lege care reglementa exploatarea minereurilor de la Roșia Montană, anularea contractului cu Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), interzicerea exploatărilor cu cianuri în România, introducerea zonei Roșia Montană în patrimoniul UNESCO și demiterea celor patru inițiatori ai proiectului de lege. Proteste au avut loc în mai multe orașe mari ale României și în diaspora.
– Din 15 septembrie 2019 România exercită, pentru doi ani, Președinția Comunității Democrațiilor, structură interguvernamentală, de anvergură globală, înființată în anul 2000, la inițiativa SUA, care are ca obiective promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, accesul la justiție pentru toți și crearea unor instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurile. Declarația de la Varșovia este documentul fondator al Comunității Democrațiilor, la care au aderat 106 state.
– La 15 septembrie s-au născut: călătorul şi scriitorul veneţian Marco Polo (1254); filosoful şi moralistul francez François de La Rochefoucauld (1613); scriitorul american James Fenimore Cooper (1789); istoricul şi omul politic german Heinrich von Treitschke (1834); sociologul, antropologul, criticul literar şi paleontologul român H.[enric] Sanielevici (1875); dirijorul german Bruno Walter (1876); compozitorul elveţian Frank Martin (1890); scriitoarea britanică de romane poliţiste Agatha Christie (1890); medicul român Constantin C. Iliescu, unul dintre fondatorii cardiologiei ca specialitate independentă în România (1892); regizorul francez de film Jean Renoir, fiul pictorului Pierre-Auguste Renoir (1894); inginerul român Elie Carafoli, constructor de avioane şi autor al profilelor aripilor cu bordul de fugă rotunjit, denumite „profilele Carafoli” (1901); regizorul rus de film Serghei Iutkevici (1904); compozitorul şi dirijorul român Matei Socor (1908); actorul și poetul român Emil Botta (1911); prozatorul, traducătorul, editorul şi jurnalistul argentinian Adolfo Bioy Casares (1914); compozitorul, dirijorul şi profesorul român Rémus Tzincoca (1915); scriitorul francez de origine română Constantin Virgil Gheorghiu, preot al Bisericii Ortodoxe Române din Paris (1916); geologul şi paleobotanistul român Răzvan Givulescu (1920); zoologul şi biogeograful român Petre-Mihai Bănărescu (1921); actorul englez şi scrimerul de performanţă Bob Anderson (1922); cineastul italian Carlo Rambaldi, unul dintre pionierii efectelor speciale în cinematografie și recompensat cu trei Premii Oscar (1925); lăutarul român Fărâmiță Lambru (1927); fizicianul american Murray Gell-Mann, laureat Nobel (1929); scriitorul britanic J.[ames] G.[raham] Ballard (1930); pictorul, gravorul, decoratorul şi scenograful român Sever Frenţiu, fost Mare Maestru al Marii Loji Naţionale Române a Masoneriei (1931); dirijorul spaniol Rafael Frühbeck de Burgos (1933); sociologul și profesorul român Vasile Ghețău (1940); jurnalista română de televiziune Anca Fusariu (1942), soprana americană Jessye Norman, recompensată cu cinci Premii Grammy (1945); regizorul american de film Oliver Stone (1946); actorul şi regizorul american de film Tommy Lee Jones (1946); chitaristul român, compozitorul şi solistul vocal de muzică rock şi folk Adrian Ivaniţchi (1947); prozatorul, publicistul şi eseistul român Ioan Lăcustă (1948); eseistul, profesorul şi criticul literar român Adrian Dinu Rachieru (1949); multipla campioană română la înot Carmen Bunaciu, medaliată cu bronz mondial (1961); fotbalistul francez Jean-Pierre Papin (1963); fostul handbalist român Alexandru Mihai Dedu, actual preşedinte al Federaţiei Române de Handbal (1971) şi violonistul român Alexandru Tomescu (1976).
– În 15 septembrie au murit: domnitorul român Neagoe Basarab (1521); arhitectul francez André Le Nôtre, creatorul stilului francez în peisagistică (1700); exploratorul britanic John Hanning Speke, care a descoperit lacurile Tanganyika şi Victoria (1864); elefantul african Jumbo, primul animal de circ ştiut la nivel internaţional (1885); scriitorul rus Ivan Goncearov (1891); publicistul şi omul politic român Alexandru Roman, deputat în Parlamentul Ungariei şi unul dintre conducătorii luptei politice a românilor transilvăneni (1897); fizicianul și meteorologul român Ștefan Hepites (1922); filozoful german Rudolf Eucken, laureat Nobel (1926); prozatorul şi dramaturgul american Thomas Clayton Wolfe (1938); compozitorul austriac Anton von Webern (1945); arhitectul german Erich Mendelsohn (1953); constructorul german de avioane şi industriaşul William [Willy] Messerschmitt (1978); sculptorul român de origine maghiară Szervátiusz Jenö (1983); inginerul român Constantin N. Dinculescu, specialist în termocentrale şi centralele hidroelectrice (1990); pictorul român, scenograful, graficianul, designerul şi sculptorul monumentalist Ion Biţan (1997); geograful și speologul cubanez Núnez Antonio Jiménez (1998); istoricul român Nicolae Stoicescu, fost ministru şi ambasador (1999); chitaristul american Johnny Ramone, nume celebru al muzicii punk (2004); geodezul, geofizicianul şi astronomul belgian Paul Melchior (2004); ziarista şi scriitoarea italiană Oriana Fallaci, corespondentă de război (2006); pianistul britanic Richard Wright, membru fondator al trupei de muzică rock progresiv „Pink Floyd” (2008); actorul român Nicu Constantin (2009); actriţa americană de origine canadiană Frances Bay (2011); pictorul şi plasticianul român Petru Petrescu (2011); actorul și regizorul francez Pierre Mondy (2012); actorul şi regizorul român Dan Nasta (2015); actorul Mihai Volontir din Republica Moldova (2015); actorul brazilian de televiziune Domingos Montagner (2016); omul politic liberal român, juristul şi epigramistul Mircea Ionescu-Quintus, fost preşedinte al PNL, ministru și președinte al Senatului României (2017); actorul și cântărețul american Harry Dean Stanton (2017) și cântărețul, compozitorul și producătorul muzical american Ric Ocasek, solistul trupei „The Cars”, formație pionieră a mişcării new wave (2019).
Septimiu Cioloboc
