Oameni & Fapte – 16 august

Publicat de MIRELA ROTAR, 16 august 2019, 06:00

– Este cea de-a 228-a zi a lui 2019. Au rămas 137 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 6:21 şi va apune la ora 20:31.

– Ortodocşii români îi sărbătoresc pe Sfinţii Martiri Brâncoveni (Constantin Voievod cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei) şi sfetnicul Ianache.

– În 16 august 1809, la inițiativa filosofului german Wilhelm von Humboldt, a fost fondată Universitatea Humboldt din Berlin, iar în anul 1858 regina Victoria a Marii Britanii a transmis, din Londra către SUA, cel dintâi mesaj oficial peste Oceanul Atlantic.

– La 16 august 1896, lângă oraşul canadian Dawson City din teritoriul Yukon, s-a descoperit aur, faptă care a declanșat „Goana după Aur” din regiunea muntoasă Klondike. În anul 1906 a avut loc cutremurul catastrofal de la Valparaíso, din Chile. Magnitudinea seismului a fost de 8,6 grade pe scara Richter, iar numărul de victime s-a ridicat la 20.000.

– În 1919 România şi Canada stabileau relaţii diplomatice, prin deschiderea Consulatului General al României la Montréal, iar pe 16 august 1925, la Mark Strand Theatre din New York City (SUA), a avut loc premiera filmului „Goana după aur”, cel de-al 72-lea film al lui Charlie Chaplin, considerat unul dintre cele mai bune filme din întreaga istorie a peliculelor mute.

– În 1936 s-au încheiat Jocurile Olimpice de Vară de la Berlin, transformate de guvernul german în propagandă politică profascistă, iar între 16-24 august 1940 au avut loc tratativele româno-maghiare de la Turnu Severin, în cadrul cărora delegaţia maghiară cerea alipirea la Ungaria horthystă a mai mult de jumătate din suprafaţa Transilvaniei, în vreme ce delegaţia română susţinea doar principiul schimbului de populaţii. Eşecul negocierilor, previzibil, a dus la Dictatul de la Viena din 30 august 1940.

– În 1947 a apărut, în România, Legea reformei monetare, cu scopul stăvilirii inflaţiei şi a dezorganizării sistemului monetar al ţării, iar în 1954 a văzut lumina tiparului primul număr al revistei americane „Sports Illustrated”. La 16 august 1960 Ciprul îşi proclama independanţa faţă de Marea Britanie, iar în 2004 sonda spaţială robotizată americană „Cassini-Huygens” a descoperit două luni ale Planetei Saturn.

– La 16 august s-au născut: pictorul şi gravorul italian Agostino Carracci (1557); scriitorul moralist francez Jean de La Bruyère (1645); astronomul și geograful francez Pierre Méchain (1744); matematicianul și filozoful german Moritz Wilhelm Drobisch (1802); botanistul român Florian Porcius (1816); matematicianul britanic Arthur Cayley (1821); publicistul şi omul politic român Alexandru Hurmuzaki, unul dintre fruntaşii mişcării naţionale din Bucovina şi membru fondator al Societăţii Academice Române (1823); psihologul şi filosoful german Wilhelm Max Wundt (1832); fizicianul franco- luxemburghez Gabriel Lippmann, laureat Nobel (1845); poetul francez Jules Laforgue (1860); chimistul englez Frederick Stanley Kipping (1863); dirijorul, organistul şi compozitorul francez Gabriel Pierné (1863); compozitorul, flautistul şi profesorul român Petre Elinescu (1869); scriitorul englez T. E. Lawrence (1888); epigrafistul român şi istoricul antichităţii greco-romane Scarlat Lambrino (1891); poetul şi eseistul român Pan M. Vizirescu (1903); biochimistul american Wendell Meredith Stanley, laureat Nobel (1904); premierul israelian Menahem Begin, laureat Nobel (1913); scriitorul grec Antonis Samarakis (1919); eseistul, criticul literar şi poetul român Virgil Ierunca, soţul Monicăi Lovinescu (1920); poetul, nuvelistul și romancierul american de origine germană Charles Bukowski (1920); compozitorul român de muzică uşoară, pianistul şi şeful de formaţie Gelu Solomonescu (1920); prozatorul, criticul și istoricul literar român Ovid S. Crohmălniceanu (1921); cântăreaţa americană de bossa nova Eydie Gorme (1928); fotbalistul german Helmut Rahn (1929); actorul american Robert Culp (1930); profesoara română Ileana Berlogea, istoric literar şi teatrolog (1931); scriitorul german Reiner Kunze (1933); actorul şi regizorul francez de film Pierre Richard (1934); poetul român Ion Gheorghe (1935); scriitorul vietnamez Duyên Anh (1935); cântăreţul şi compozitorul român de muzică uşoară Florin Bogardo (1942); poeta, prozatoarea, traducătoarea şi jurnalista română Gabriela Melinescu (1942); regizorul american de film de origine canadiană, scenaristul, actorul, producătorul şi inventatorul James Cameron (1954); baritonul român Alexandru Agache (1955); cântăreaţa americană, compozitoarea, actriţa şi scriitoarea Madonna, supranumită „Regina muzicii pop” (1958); actorul american Timothy Hutton (1960); actorul de comedie, producătorul, scriitorul și regizorul american Steve Carell (1962); actrița americană, cântăreața și modelul Caron Bernstein, originară din Africa de Sud (1970); fotbalistul ecuadorian Iván Hurtado (1974); înotătoarea maghiară Egerszegi Krisztina, multiplă campioană olimpică (1974); cântăreața americană Vanessa Carlton (1980); actorul american Cam Gigandet (1982) şi actrița şi cântăreaţa americană Piper Curda (1997).

– În 16 august au murit: poetul și politicianul englez Andrew Marvell (1678); matematicianul și fizicianul elvețian Jakob Bernoulli (1705); misticul hinduist indian Ramakrishna (1886); farmacistul american John Pemberton, care a inventat băutura răcoritoare „Coca-Cola” (1888); medicul francez Jean-Martin Charcot, unul dintre fondatorii neuropatologiei moderne (1893); chimistul german Robert Wilhelm Bunsen (1899); preotul catolic german şi poetul Johann Martin Schleyer (1912); geologul și paleontologul român Sabba S. Ștefănescu (1931); prozatoarea şi jurnalista americană Margaret Mitchell, autoarea romanului „Pe aripile vântului” (1949); actorul american de film de origine maghiară Béla Lugosi, interpretul Contelui Dracula (1956); pictorul român Theodor Pallady (1956); chimistul şi fizicianul american Irving Langmuir, laureat Nobel (1957); clavecinista, pianista şi profesoara poloneză Wanda Landowska (1959); microbiologul american Selman Abraham Waksman, laureat Nobel (1973); cântăreţul, chitaristul şi actorul american Elvis Presley, supranumit „Regele Rock-and-Roll-ului” (1977); dirijorul român de cor Ion Vanica (1981); istoricul, arheologul şi profesorul român Emil Condurachi (1987); actorul englez Stewart Granger (1993); scriitoarea americană Dorothy West (1998); fosta gimnastă română Elena Leuşteanu-Teodorescu, medaliată cu bronz olimpic (2008); jurnalistul şi publicistul german Peter Scholl-Latour (2014); poeta, prozatoarea și editoarea română Ileana-Lucia Floran (2017) și cântăreața, compozitoarea și activista americană pentru drepturile civile Aretha [Louise] Franklin, supranumită „Regina muzicii soul” (2018).

Septimiu Cioloboc