Oameni & Fapte – 16 august
Publicat de Rotar Mirela, 16 august 2022, 06:00
– Este cea de-a 228-a zi a lui 2022. Au rămas 137 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 6:21 şi va apune la ora 20:30.
– Ortodocşii români îi sărbătoresc pe Sfinţii Martiri Brâncoveni (Constantin Voievod cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei) şi sfetnicul Ianache.
– În România se marchează „Ziua Naţională pentru Comemorarea Martirilor Brâncoveni şi de Conştientizare a Violenţelor împotriva Creştinilor”, stabilită prin Legea nr. 134/2020. Prin marcarea zilei se dorește cunoașterea, în societatea românească, a persecuțiilor intolerabile cu care se confruntă creștinii peste tot în lume și conștientizarea rolului creștinismului în istoria României. Sfinții Brâncoveni reprezintă un simbol al luptei pentru păstrarea credinței străbune ortodoxe în spațiul românesc iar martirajul acestora reprezintă un exemplu elocvent al iubirii de credință și neam, elemente indisolubile care stau la baza românismului.
– În 16 august 1809, la inițiativa filosofului german Wilhelm von Humboldt, a fost fondată Universitatea Humboldt din Berlin, iar în anul 1858 regina Victoria a Marii Britanii a transmis, din Londra către SUA, cel dintâi mesaj oficial peste Oceanul Atlantic. La 16 august 1896, lângă oraşul canadian Dawson City din teritoriul Yukon, s-a descoperit aur, faptă care a declanșat „Goana după Aur” din regiunea muntoasă Klondike. În anul 1906 avea loc seismul catastrofal de la Valparaíso, din Chile, cu magnitudinea de 8,6 grade pe scara Richter, cutremur care a făcut 20.000 de victime.
– În 1919 România şi Canada stabileau relaţii diplomatice, prin deschiderea Consulatului General al României la Montréal, iar pe 16 august 1925, la Mark Strand Theatre din New York City (SUA), a avut loc premiera filmului „Goana după aur”, cel de-al 72-lea film al lui Charlie Chaplin, considerat unul dintre cele mai bune filme din întreaga istorie a peliculelor mute. În 1936 s-au încheiat Jocurile Olimpice de Vară de la Berlin, transformate de guvernul german în propagandă politică profascistă, iar între 16-24 august 1940 au avut loc tratativele româno-maghiare de la Turnu Severin, în cadrul cărora delegaţia maghiară cerea alipirea la Ungaria horthystă a mai mult de jumătate din suprafaţa Transilvaniei, în vreme ce delegaţia română susţinea doar principiul schimbului de populaţii. Eşecul negocierilor, previzibil, a dus la Dictatul de la Viena din 30 august 1940.
– În 1947 a apărut, în România, Legea reformei monetare, cu scopul stăvilirii inflaţiei şi a dezorganizării sistemului monetar al ţării, iar în 1954 a văzut lumina tiparului primul număr al revistei americane „Sports Illustrated”. La 16 august 1960 Ciprul îşi proclama independanţa faţă de Marea Britanie, iar în 2004 sonda spaţială robotizată americană „Cassini-Huygens” a descoperit două luni ale Planetei Saturn.
– La 16 august s-au născut: pictorul şi gravorul italian Agostino Carracci (1557); scriitorul moralist francez Jean de La Bruyère (1645); astronomul și geograful francez Pierre Méchain (1744); matematicianul și filozoful german Moritz Wilhelm Drobisch (1802); botanistul român Florian Porcius (1816); matematicianul britanic Arthur Cayley (1821); publicistul şi omul politic român Alexandru Hurmuzaki, unul dintre fruntaşii mişcării naţionale din Bucovina şi membru fondator al Societăţii Academice Române (1823); psihologul şi filosoful german Wilhelm Max Wundt (1832); juristul și omul politic conservator român Alexandru Lahovari, orator de mare talent și ministru în mai multe rânduri (1841); fizicianul franco- luxemburghez Gabriel Lippmann, laureat Nobel (1845); poetul francez Jules Laforgue (1860); chimistul englez Frederick Stanley Kipping (1863); dirijorul, organistul şi compozitorul francez Gabriel Pierné (1863); compozitorul, flautistul şi profesorul român Petre Elinescu (1869); scriitorul englez T. E. Lawrence (1888); epigrafistul român şi istoricul antichităţii greco-romane Scarlat Lambrino (1891); poetul şi eseistul român Pan M. Vizirescu (1903); biochimistul american Wendell Meredith Stanley, laureat Nobel (1904); premierul israelian Menahem Begin, laureat Nobel (1913); scriitorul grec Antonis Samarakis (1919); eseistul, criticul literar şi poetul român Virgil Ierunca, soţul Monicăi Lovinescu (1920); poetul, nuvelistul și romancierul american de origine germană Charles Bukowski (1920); compozitorul român de muzică uşoară, pianistul şi şeful de formaţie Gelu Solomonescu (1920); prozatorul, criticul și istoricul literar român Ovid S. Crohmălniceanu (1921); cântăreaţa americană de bossa nova Eydie Gorme (1928); fotbalistul german Helmut Rahn (1929); actorul american Robert Culp (1930); profesoara română Ileana Berlogea, istoric literar şi teatrolog (1931); scriitorul german Reiner Kunze (1933); creatorul de modă american Fred Segal (1933); actorul şi regizorul francez de film Pierre Richard (1934); poetul român Ion Gheorghe (1935); scriitorul vietnamez Duyên Anh (1935); medicul și profesorul australian Graeme Milbourne Clark, specializat în chirurgia urechii, nasului și gâtului, care a inventat urechea bionică (1935); istoricul, criticul literar, bibliologul și ziaristul român Victor Petrescu, istoric al culturii (1941); cântăreţul şi compozitorul român de muzică uşoară Florin Bogardo (1942); poeta, prozatoarea, traducătoarea şi jurnalista română Gabriela Melinescu (1942); regizorul american de film de origine canadiană, scenaristul, actorul, producătorul şi inventatorul James Cameron (1954); baritonul român Alexandru Agache (1955); pictorul american de origine română Ionel Talpazan (1955); cântăreaţa americană, compozitoarea, actriţa şi scriitoarea Madonna, supranumită „Regina muzicii pop” (1958); actorul american Timothy Hutton (1960); actorul de comedie, producătorul, scriitorul și regizorul american Steve Carell (1962); actrița americană, cântăreața și modelul Caron Bernstein, originară din Africa de Sud (1970); fotbalistul ecuadorian Iván Hurtado (1974); înotătoarea maghiară Egerszegi Krisztina, multiplă campioană olimpică (1974); cântăreața americană Vanessa Carlton (1980); actorul american Cam Gigandet (1982); modelul și actrița americană Agnes Bruckner (1985) şi actrița şi cântăreaţa americană Piper Curda (1997).
– În 16 august au murit: poetul și politicianul englez Andrew Marvell (1678); matematicianul și fizicianul elvețian Jakob Bernoulli (1705); misticul hinduist indian Ramakrishna (1886); farmacistul american John Pemberton, care a inventat băutura răcoritoare „Coca-Cola” (1888); medicul francez Jean-Martin Charcot, unul dintre fondatorii neuropatologiei moderne (1893); chimistul german Robert Wilhelm Bunsen (1899); preotul catolic german şi poetul Johann Martin Schleyer (1912); geologul și paleontologul român Sabba S. Ștefănescu (1931); prozatoarea şi jurnalista americană Margaret Mitchell, autoarea romanului „Pe aripile vântului” (1949); actorul american de film de origine maghiară Béla Lugosi, interpretul Contelui Dracula (1956); pictorul român Theodor Pallady (1956); chimistul şi fizicianul american Irving Langmuir, laureat Nobel (1957); clavecinista, pianista şi profesoara poloneză Wanda Landowska (1959); microbiologul american Selman Abraham Waksman, laureat Nobel (1973); cântăreţul, chitaristul şi actorul american Elvis Presley, supranumit „Regele Rock-and-Roll-ului” (1977); dirijorul român de cor Ion Vanica (1981); istoricul, arheologul şi profesorul român Emil Condurachi (1987); actorul englez Stewart Granger (1993); scriitoarea americană Dorothy West (1998); fosta gimnastă română Elena Leuşteanu-Teodorescu, medaliată cu bronz olimpic (2008); jurnalistul şi publicistul german Peter Scholl-Latour (2014); fizicianul și profesorul american-israelian Jacob David Bekenstein (2015); poeta, prozatoarea și editoarea română Ileana-Lucia Floran (2017); cântăreața, compozitoarea și activista americană pentru drepturile civile Aretha [Louise] Franklin, supranumită „Regina muzicii soul” (2018); baschetbalistul român Armand Novacek, unul dintre jucătorii de bază ai CCA – ulterior Steaua București – și ai naționalei României (2019); actorul, scenaristul, producătorul și regizorul american de film Peter Fonda, fiul actorului legendar Henry Fonda şi fratele actriţei Jane Fonda (2019) și prozatorul, eseistul și profesorul român Constantin Mateescu (2021).
Septimiu Cioloboc
