Oameni & Fapte – 16 decembrie
Publicat de Corina Muntean, 16 decembrie 2021, 06:00
– Este cea de-a 350-a zi a lui 2021. Au mai rămas 15 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 8:00 şi va apune la ora 16:35.
– La noi este „Ziua Solidarităţii Naţionale împotriva Dictaturii”, proclamată de Parlamentul României în 1998. În lume se marchează Ziua Naţională a Statului Bahrain, unde se aniversează ieşirea de sub protecţia britanică din 1971 şi Ziua Independenţei în Kazahstan, sărbătorită din 16 decembrie 1991.
– Este și „Ziua Victoriei” în Bangladesh, cunoscută și ca „Bijoy Dibos”, sărbătorită pe 16 decembrie, ocazie cu care se comemorează victoria forțelor din Bangladesh și India asupra forțelor pakistaneze în Războiul de Eliberare din Bangladesh din 1971, în timpul căruia aproape trei milioane de locuitori au fost uciși, iar 10 milioane s-au refugiat. Bangladesh își sărbătorește Ziua Independenței pe 26 martie, dată la care au început atrocitățile războiului, care s-a încheiat după aproape nouă luni, pe 16 decembrie.
– În 1554, la Wilno, în Polonia, a fost parafat „Tratatul de alianţă şi de pace eternă” între domnitorul Moldovei, Alexandru Lăpuşneanu, şi regele Poloniei, Sigismund al II-lea August, iar pe 16 decembrie 1707 vulcanul japonez Fuji îşi începea ultima sa erupţie, fenomen al naturii care a durat până la 1 ianuarie anul următor.
– La 16 decembrie 1773, în rada portului american Boston, coloniştii au distrus, prin scufundare, o mare cantitate de încărcături de ceai. Fapta, cunoscută în istorie ca „Boston Tea Party”, a devenit una din scânteile Revoluţiei americane (1776-1784).
– Adunarea Naţională a fruntaşilor români transilvăneni adopta, la Sibiu, în ziua de 16 decembrie 1848, o petiţie naţională în care protesta împotriva „uniunii” forţate a Transilvaniei cu Ungaria.
– Pe 16 decembrie 1910 a avut loc, la Issy les Moulineaux (lângă Paris), primul zbor experimental din lume al unui avion cu reacţie, inventat, construit şi pilotat de inginerul român Henri Coandă, pionier al aviaţiei mondiale. Datorită acestei realizări, Coandă a intrat în istoria aviaţiei sub denumirea de „părintele aviaţiei aeroreactive”. În 1918 apărea Decretul privind exproprierea pământului din vechea Românie. Până în martie 1919 au fost declarate expropriate 2.224.588 ha şi date în arendă obştilor de ţărani.
– Unul dintre cele mai devastatoare cutremure din istoria omenirii a avut loc în provincia chineză Gansu pe 16 decembrie 1920. Numărul oamenilor uciși s-a ridicat la 200.000. În 1938 s-a înfiinţat Frontul Renaşterii Naţionale, organizaţie politică unică în România, având drept scop sprijinirea monarhiei şi a regimului autoritar al regelui Carol al II-lea, care a devenit şeful suprem al FNR. Totodată, s-a reorganizat şi formaţiunea paramilitară „Straja ţării”.
– Din 16 decembrie 1944 reapărea zilnic, la Bucureşti, până la 12 februarie 1945, ultima serie a revistei „Bilete de papagal” – sub conducerea lui Tudor Arghezi. În anul 1963 România stabilea relații diplomatice cu Tunisia, iar la 16 decembrie 1966 Adunarea Generală a ONU adopta Acordul internaţional asupra drepturilor civile şi politice.
– În 1970 avea loc premiera filmului „Love Story”, în regia lui Arthur Hiller, care a avut un imens succes de public. Protagoniști au fost Ali Mac Graw și Ryan O’Neal. Drama romantică are la bază un scenariu scris de Erich Segal, iar filmul, celebru pentru tragedia sa, este considerat de Institutul American de Film unul dintre cele mai romantice din toate timpurile.
– În 1971 Adunarea Generală a ONU adopta Convenţia privind interzicerea producerii, perfecţionării şi stocării armelor bacteriologice (biologice) şi cu toxine şi distrugerea lor. Tot în 1971 Adunarea Generală a ONU a adoptat Declaraţia privind proclamarea Oceanului Indian ca zonă a păcii, iar la data de 16 decembrie 1989 au izbucnit manifestaţiile anticomuniste de la Timişoara, faptă care a declanșat Revoluţia română.
– În 2004 România a fost acceptată ca membru cu drepturi depline al Task Force for International Cooperation on Holocaust Education, Remembrance and Research (ITF), organizaţie interguvernamentală creată în 1998, la iniţiativa premierului suedez de atunci, Göran Persson. În decembrie 2012 ITF și-a schimbat denumirea în Alianţa Internaţională pentru Comemorarea Holocaustului (IHRA). Scopul principal al IHRA este de a încuraja activităţi legate de promovarea educaţiei, comemorării şi cercetării Holocaustului în statele membre, dar şi în alte ţări interesate, precum şi de a asigura sprijinul politic necesar în vederea materializării acestora.
– În 16 decembrie 2010 România a devenit membru cu drepturi depline al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), ceea ce permite ţării noastre dezvoltarea unor aplicaţii spaţiale pentru agricultură, mediu, transporturi, măsurarea dezastrelor naturale şi telemedicină.
– În 16 decembrie s-au născut: compozitorul german Ludwig van Beethoven (1770); romanciera engleză Jane Austen (1775); compozitorul francez François-Adrien Boïeldieu (1775); matematicianul rus Viktor Buniakovski (1804); astronomul american Edward Emerson Barnard, pionier al fotografiei spaţiale (1857); profesorul român Vasile Tarnavschi, unul dintre teologii de seamă ai Ortodoxiei române (1859); generalul român Ion Dragalina, erou în Primul Război Mondial (1860); pictorul rus Wassily Kandinski, pionier la artei abstracte, profesor și teoretician al artei (1866);
istoricul român Nicolae Bănescu (1878); dramaturgul, memorialistul, publicistul, omul politic și avocatul român I. Al. Valjan (1881); pedagogul, compozitorul și muzicologul maghiar Kodály Zoltán (1882); actorul şi regizorul francez de film Max Linder (1883); pictorul, sculptorul şi scenograful rus Vladimir Tatlin (1885); antropologul american Margaret Mead (1901); poetul și dramaturgul spaniol Rafael Alberti (1902); scriitorul englez Arthur C. Clarke (1917); scenaristul italian Furio Scarpelli, maestru al filmelor de comedie italiene (1919); juristul român Ioan Ceterchi, specialist în teoria statului şi a dreptului (1926); arhitectul român Emanoil Mihăilescu, fost deținut politic (1935); pictorul şi profesorul român Constantin Flondor (1936); pictorul și profesorul român Marin Gherasim (1937); actriţa norvegiană de film, regizoarea şi scenarista Liv Ullmann (1938); juristul și profesorul român Corneliu Bîrsan, fost judecător al României la CEDO (1943); comparatistul român şi teoreticianul literar Tudor Olteanu (1943); actorul britanic Ben Cross (1947); cântărețul român Nelu Ploieşteanu, cunoscut interpret de muzică lăutărească (1950); pictorul român Virgiliu Dan Dimulescu (1951); poetul român de etnie germană Rolf Bossert (1952); prozatorul, poetul și eseistul român Leonard Oprea (1953); compozitorul român de muzică uşoară Dani Constantin (1958); inginerul și politiciana română Vasilica-Viorica Dăncilă, prima femeie prim-ministru al României (1963); astrofizicianul american Adam Guy Riess, laureat Nobel (1969); interpreta portugheză de fadó Marisa (1973); actrița italiană Gisella Marengo (1975); interpretul român de muzică ușoară Mihai Trăistariu (1979) şi cântăreaţa şi actriţa română de origine turcă Aylin Cadîr (1985).
– La 16 decembrie au murit: medicul şi economistul englez Sir William Petty, unul dintre întemeietorii statisticii ca ştiinţă (1687); compozitorul german Johann Adolph Hasse (1783); filologul şi folcloristul german Wilhelm Grimm (1859); scriitorul şi criticul german Willibald Alexis (1871); diplomatul britanic Sir William Arthur White (1891); arhitectul român Alexandru Orăscu, promotor al clasicismului (1894); scriitorul francez Alphonse Daudet (1897); criticul de artă şi umanistul rus Pavel M. Tretiakov, fondatorul renumitei galerii de artă din Moscova care-i poartă numele (1898);
călugărul şi aventurierul rus Grigori Rasputin, celebru prin viaţa imorală pe care o ducea (1916); compozitorul, pianistul, dirijorul şi criticul muzical francez Camille Saint-Saëns (1921); arhitectul român Nicolae Ghica-Budeşti (1943); romancierul, nuvelistul şi dramaturgul britanic William Somerset Maugham (1965); tenorul italian Tito Schipa (1965); medicul român Eugen Aburel, renumit obstretician şi chirurg al vremii, inovator în unele tehnici chirurgicale ginecologice (1975); antreprenorul american Harland Sanders, fondator al lanţurilor de fast-food KFC -Kentucky Fried Chicken (1980); criticul literar, poetul şi prozatorul român Ion Maxim (1980); regizorul rus de film Grigori Alexandrov (1983); pictoriţa şi scriitoarea britanică Nina Hamnett (1986); actriţa italiană de film Silvana Mangano (1989); actorul şi regizorul român Mihai Berechet (1991); scriitorul german Stefan Heym (2001); actorul român de revistă Gioni Dimitriu (2003); geologul român Liviu Ionesi (2006); filologul și profesorul român Eugen Cizek (2008); producătorul de film american Roy Disney, care a jucat un rol important în revitalizarea imperiului desenelor animate creat de unchiul său, Walt Disney (2009); cântăreţul, chitaristul şi compozitorul american de muzică country Ray Price (2013); teatrologul, eseistul, poetul şi profesorul român Ion Toboşaru (2016); saxofonistul, compozitorul și câmtărețul american Ralph Carney (2017) și cântăreţul spaniol de flamenco Antonio Cortés Pantoja, supranumit „Chiquetete” (2018).
Septimiu Cioloboc
