Oameni & Fapte – 16 iunie

Publicat de radiomures, 16 iunie 2017, 06:00

– Este cea de-a 167-a zi a lui 2017. Au rămas 198 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:28 şi va apune la ora 21:17.

– Azi e „Ziua Copilului African”, marcată din 1991, la iniţiativa Organizaţiei Unităţii Africane şi a UNICEF. Este şi „Ziua Soweto” („Ziua Internaţională de Solidaritate cu Popoarele Luptătoare din Africa de Sud”), proclamată de Adunarea Generală a ONU în memoria victimelor represaliilor rasiste de la Soweto (Africa de Sud), din 16 iunie 1976, dar şi „Ziua Mondială a Limbii Rromani”, stabilită de UNESCO.

– La 16 iunie 1462 Vlad Țepeș, domnitorul Ţării Româneşti, a condus atacul de noapte (surpriză), asupra taberei otomane, provocând pierderi însemnate inamicului și o mare debandadă, după care trupele sale s-au retras la nord de Târgoviște. Încă nu se cunoaște numele localității unde s-a petrecut lupta.
În anul 1599 un alt domnitor al Ţării Româneşti, Mihai Viteazul, încheia, la Târgoviște, un tratat cu trimișii lui Andrei Báthory, acceptând să fie inclus în pacea cu Poarta Otomană, încercând să câștige timpul necesar în vederea finalizării pregătirilor pentru a neutraliza ostilitățile turcilor. Mai avem două fapte de arme: la 16 iunie 1671 rebelul cazac Stenka Razin a fost executat la Moscova, iar în 1815 s-a dat Bătălia de la Ligny (Belgia), în care armata franceză, condusă de împăratul Napoleon I Bonaparte, i-a învins pe prusacii aflaţi sub comanda feldmareşalului Gebhard Leberecht von Blücher.

– În ziua de 16 iunie 1835 a fost inaugurată, la Iaşi, Academia Mihăileană, prima instituţie de învăţământ superior din Moldova, iar în 1874, apărea în România Legea pentru organizarea a serviciului sanitar. În 1903 industriaşul american Henry Ford punea, la Detroit, bazele companiei „Ford Motor Company”, care a lansat, 1908, faimosul „Model T”, iar în anul 1913 a izbucnit cel de-Al Doilea Război Balcanic, între foştii aliaţi din Primul Război Balcanic (Bulgaria împotriva Greciei, Serbiei şi Muntenegrului), cărora li s-au alăturat România şi Turcia. În 1921 s-a constituit, la Bucureşti, Societatea „Orient Radio” („Rador”), agenţie telegrafică de presă care, în timp, a fost reorganizată, purtând denumirea de „Rompres” şi, în prezent, „Agerpres”. La 16 iunie 1955 Papa Pius al XII-lea l-a excomunicat pe preşedintele argentinian Juan Perón, pentru deportarea a doi preoţi catolici în Italia, iar în noaptea de 16/17 iunie 1958 au fost condamnaţi la moarte şi executaţi Nagy Imre, Maléter Pál şi Gimes Miklós, organizatorii revoluţiei anticomuniste din Ungaria, izbucnită la 23 octombrie 1956.

– În 16 iunie 1963 a început zborul navei cosmice sovietice „Vostok-6”, pilotată de Valentina Tereşkova, prima femeie care a ajuns în spaţiu. Misiunea a durat 70 de ore şi 50 de minute, nava efectuând 48 de rotaţii în jurul Pământului. În 1964 au fost grațiați deținuții politici din România, iar în 1993 s-a inaugurat S.O.T. I., primul post privat de televiziune din ţara noastră. În anul 1999, pentru a marca atingerea statistică a şase miliarde de locuitori pe Terra, ONU a declarat 16 iunie drept „Ziua celor şase miliarde”.

– În 2001 a avut loc congresul de constituire a Partidului Social Democrat (PSD), prin fuziunea dintre Partidul Democraţiei Sociale din România (PDSR) şi Partidul Social Democrat Român (PSDR), iar în 2004 o echipă de cercetători de la Universitatea din Innsbruck (Austria) a publicat, în revista de știință „Nature”, un articol în care anunța realizarea primei „teleportări”, faptă care nu presupunea deplasarea dintr-un spațiu în altul, ci transferarea proprietăților fizice ale unui foton altui foton, instantaneu, fără a exista nicio cale de comunicare între cele două particule de lumină.

– În 2005 a început, la Tg.-Mureș, cel de-al IV-lea Congres Internațional de Cardiologie Intervențională şi tot atunci, la Teatrul „Ariel” din Tg.- Mureș, avea loc premiera pe ţară a unei piese de teatru în limba rromani, „Zurinka”, cu ocazia „Zilei Mondiale a Limbii Rromani”, marcată de UNESCO la data de 16 iunie. În 2008 şi-a început activitatea „Agenţia de ştiri Basilica” a Patriarhiei Române, prin lansarea site-ului basilica.ro, la sărbătoarea Sfintei Treimi.

– În 16 iunie s-au născut: scriitorul italian Giovanni Boccaccio (1313); poetul englez John Cleveland (1613); economistul şi filosoful scoțian Adam Smith (1723); matematicianul şi fizicianul german Julius Plücker (1801); compozitorul ceh David Popper (1843); inginerul și industriașul suedez Fredrik Ljungström (1875); filosoful român Nae Ionescu (1890); actorul american Stan Laurel, membru al celebrului cuplu de comici „Stan şi Bran” (1890); chimistul german Georg Wittig, laureat Nobel (1897); geneticiana americană Barbara McClintock, laureată Nobel (1902); filosoful român Ion Banu (1913); poetul, eseistul şi traducătorul român A.[natol] E.[milian] Baconski (1925); actorul român Ion Siminie (1930); istoricul și arheologul român Alexandru Vulpe (1931); scriitorul american Erich Segal (1937); actrița română Melania Ursu (1940); handbalistul român Cornel Penu, dublu campion mondial cu naţionala României (1946); patinatorul rus Aleksandr Zaițev, de două ori medaliat olimpic cu aur (1952); scriitorul român Marian Constandache (1954) şi interpretul american de muzică hip-hop Tupac Amaru Shakur (1971).

– La 16 iunie au murit: rebelul cazac Stenka Razin, executat de autoritățile ruse (1671); cărturarul român Andrei Şaguna, mitropolit al românilor ortodocşi din Transilvania şi Ungaria şi unul dintre preşedinţii Adunării Naţionale de la Blaj (1873); medicul american Crawford Long, cel care a folosit pentru prima dată eterul ca anestezic (1878); exploratorul român Bazil Assan (1918); istoricul medievist francez Marc Bloch (1944); prozatorul român Mircea Damian (1948); politicianul maghiar Nagy Imre, executat de autoritățile comuniste (1958); actorul american de film George Reeves (1959); prozatorul, dramaturgul, traducătorul şi publicistul român Isaiia Răcăciuni (1976); inginerul german Wernher von Braun, constructorul rachetelor „V-1” şi „V-2”, primele rachete balistice sol-sol teleghidate, pe care Germania le-a folosit în Al Doilea Război Mondial (1977); actorul român Costache Antoniu (1979); sculptorul, pictorul, graficianul şi poetul român Paul Neagu (2004); scriitorul italian Mario Rigoni Stern, celebru mai ales pentru romanul „Sergentul în zăpadă” (2008); medicul şi biologul român Gheorghe Zarnea (2012); arhimandritul român Iustin Pârvu, stareț al Mănăstirii Petru Vodă din judeţul Neamţ (2013) şi editorul şi scriitorul francez Maurice Nadeau (2013).

Septimiu Cioloboc