Oameni & Fapte – 16 Mai
Publicat de radiomures, 16 mai 2018, 06:00
– Este cea de-a 136-a zi a lui 2018. Au rămas 229 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:47 şi va apune la ora 20:50.
– În America de Nord astăzi începe Ramadanul, luna postului musulman (care ţine 30 de zile, până la 14 iunie). Conform calendarului musulman, Ramadanul a început la răsăritul stelelor, în 15 mai, dar în America de Nord
începe o zi mai târziu.
– La 16 mai 1204 era menţionată populaţia ortodoxă în dioceza Oradea, când Papa Inocenţiu al III-lea a cerut episcopului de Oradea să supună direct Scaunului Apostolic această populaţie (probabil români). În 1527 Florența a devenit republică, iar în 1770 Maria Antoaneta (în vârstă de 14 ani) s-a căsătorit cu Ludovic al XVI-lea (de 15 ani), viitorul rege al Franței.
– În 1792 a fost inaugurat Marele Teatru La Fenice („Teatrul Fenix”) din Veneția, cu o operă de Giovanni Paisiello, iar la 16 mai 1812 s-a semnat „Pacea de la Bucureşti” (care încheia războiul ruso-turc din 1806-1812), pace în urma căreia ţinutul dintre Prut şi Nistru (Basarabia) a fost anexat de Rusia.
– În ziua de 16 mai 1836 poetul american Edgar Allan Poe s-a însurat cu verișoara sa de numai 13 ani, Virginia, iar în anul 1881 compania germană „Siemens & Halske” punea în funcțiune, la Berlin, primul tramvai electric din lume.
– La 16 mai 1892 conducătorii Partidului Naţional Român, însoţiţi de 300 de intelectuali, negustori, meseriaşi şi muncitori din Transilvania, au ajuns la Viena pentru a prezenta împăratului „Memorandumul” semnat de dr. Ioan Raţiu (preşedinte), Gheorghe Pop de Băseşti şi Eugen Brote (vicepreşedinţi), dr. Vasile Lucaciu, Iuliu Coroianu şi alţii. Împăratul a refuzat să primească delegaţia şi a trimis „Memorandumul” guvernului maghiar de la Budapesta.
– În 1916 guvernele Marii Britanii şi Franţei, cu acordul Rusiei, au încheiat, în mod secret, „Acordul Sykes-Picot”, care stabilea modul de împărţire a sferelor de influenţă din Orientul Mijlociu, în zone controlate de britanici şi francezi. În anul 1920, la Roma, Papa Benedict al XV-lea a canonizat-o pe revoluţionara franceză Ioana d’Arc, care a căpătat statutul de sfântă.
– În 1929, la Hotelul „Hollywood Roosevelt” din Los Angeles, a avut loc prima ceremonie de decernare a Premiilor Academiei Americane de Film, cunoscute sub numele de Premiile Oscar, iar pe 16 mai 1953 apărea, la Paris, publicaţia săptămânală „L’Express”.
– La 16 mai 1956 România şi Islanda stabileau relaţii diplomatice la nivel de legaţie, iar în 1960 fizicianul american Theodore Maiman a produs primul laser din lume, în laboratoarele de cercetare „Hughes” din Malibu, statul California. În 1972 a avut loc inaugurarea oficială şi darea în folosinţă a sistemului energetic şi de navigaţie de la „Porţile de Fier-1”, cu o putere de 1050 MW, în partea românească și tot atât în partea iugoslavă. Lucrările sistemului au început în septembrie 1964.
– La 16 mai 1975 alpinista japoneză Junko Tabei a devenit prima femeie din lume care a escaladat Vârful Everest din Munţii Himalaya, iar în 1990 a luat fiinţă Compania de Mecanică Fină Bucureşti, prima societate pe acţiuni din România după Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989. Tot atunci s-a înfiinţat Serviciul de Protecție și Pază din ţara noastră, iar în 2002, după zece ani de la moartea actriței Marlene Dietrich, autoritățile berlineze i-au acordat divei titlul de cetățean de onoare al orașului german Berlin.
– La 16 mai s-au născut: matematiciana italiană Maria Gaetana Agnesi (1718); chimistul francez Louis Nicolas Vauquelin, care a descoperit cromul şi beriliul (1763); poetul, translatorul şi orientalistul german Friedrich Rückert (1788); matematicianul rus Pafnuti Lvovici Cebîșev (1821); filosoful şi lingvistul german Heyman Steinthal (1823); fizicianul, inventatorul şi muzicianul american de origine britanică David Edward Hughes (1831); zoologul şi biologul rus Ilia I. Mecinikov, laureat Nobel (1845); medicul român Ştefan Stâncă (1865); pictorulul român Petru Remus Troteanu (1885); cântăreața română de operă Florica Cristoforeanu (1886); poetul rus Igor Severyanin (1887); pianista română Aurelia Cionca (1888); tenorul austriac Richard Tauber (1891); pictorița poloneză Tamara de Lempicka (1898); inginerul chimist român Theodor D. Ionescu (1898); regizorul şi scenaristul japonez Kenji Mizoguchi (1898); pictorul român Aurel Ciupe (1900); tenorul polonez Jan Kiepura (1902); actorul american de film Henry Fonda (1905); scriitorul venezuelean Arturo Uslar Pietri (1906); scenaristul şi regizorul italian Mario Monicelli (1915); chimistul israelian Ephraim Katchalski-Katzir (1916); actorul american George Gaynes (1917); poeta, prozatoarea şi eseista română Mira Simian-Baciu (1920); actriţa americană Mildred Joanne Smith (1921); economistul şi publicistul Şerban Orescu, redactor la Radio Europa Liberă (1925); regizorul român de film de animație Bob Călinescu (1926); compozitorul şi dirijorul austriac Paul Angerer (1927); prozatorul, dramaturgul, scenaristul şi publicistul român Titus Popovici (1930); muzicianul austriac Friedrich Gulda, pianist, clavecinist de muzică cultă și compozitor de jazz (1930); inginerul silvic român şi profesorul Victor Giurgiu (1930); prozatorul, poetul şi dramaturgul român Constantin Cubleșan (1939); pianistul francez Jean-Paul Pennetier (1942); fizicianul, profesorul şi inginerul american de origine română Dan Gabriel Cacuci (1948); fizicianul german [Johannes] Georg Bednorz, laureat al Premiului Nobel (1950); designerul vestimantar francez Christian Lacroix (1951); actorul american de origine irlandeză Pierce Brosnan (1953); criticul literar, poetul, eseistul şi dramaturgul român Marian Odangiu (1954); actriţa americană de film Debra Winger (1955); cântărețul rus Yuri Şevciuk (1957); traducătorul român Corneliu M. Popescu (1958); cântăreaţa, textiera, actriţa, dansatoarea şi compozitoarea americană Janet Jackson (1966); jucătoarea argentiniană de tenis de câmp Gabriela Sabatini (1970); actrița americană Tori Spelling (1973); cântăreața italiană Laura Pausini (1974); fotbalistul român Marius Niculae (1981); hocheistul canadian Corey Perry (1985) şi actrița americană Megan Fox (1986).
– În 16 mai au murit: povestitorul şi dramaturgul francez Charles Perrault, renumit pentru poveştile sale pentru copii (1703); matematicianul, fizicianul și filosoful francez Jean Fourier (1830); juristul, filosoful, esteticianul, istoricul şi omul politic român Simion Bărnuţiu, unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848-1849 din Transilvania (1864); politicianul român Ion C. Brătianu (1891); episcopul, cărturarul şi istoricul român Melchisedec Ștefănescu (1892); Mehmed al VI-lea, ultimul sultan otoman (1926); poetul şi publicistul român Aurel Marin (1944); biochimistul și fiziologul englez Sir Frederick Gowland Hopkins, laureat Nobel (1947); prințul român Vladimir Ghica, deținut politic (1954); dirijorul austriac Clemens Krauss (1954); poetul, dramaturgul, prozatorul şi traducătorul român George Silviu (1971); scriitorul român Marin Preda (1980); istoricul literar român Iosif Pervain (1982); dramaturgul, scenaristul, romancierul şi autorul american de povestiri Irwin Shaw Irwin Shaw (1984); actorul şi cineastul american Jim Henson, care a realizat serialul cu păpuşile Muppets (1990); dansatorul, cântăreţul şi entertainerul american Sammy Davis Jr. (1990); actorul român Puiu Călinescu (1997); regizorul italian de film Giuseppe de Santis (1997); regizorul şi animatorul român de teatru Gheorghe Marinescu (2000); preotul, scriitorul şi ziaristul basarabean Vasile Ţepordei (2002); jurnalistul sportiv român Nicolae Soare, comentator radio şi unul dintre pilonii de bază ai emisiunii radiofonice „Fotbal minut cu minut” (2010); vocalistul american şi compozitorul de heavy metal Ronnie James Dio (2010); compozitorul şi chitaristul afro-american Chuck Brown (2012); soprana Maria Bieșu, din Republica Moldova (2012) şi fizicianul elvețian Heinrich Rohrer, laureat Nobel (2013).
Septimiu Cioloboc
