Oameni & Fapte – 16 martie

Publicat de radiomures, 16 martie 2016, 06:00 / actualizat: 16 martie 2016, 8:07

– La 16 martie 37 d. Hr. Caligula devenea împărat roman după moartea unchiului său, Tiberius. Mult mai târziu în 1457, nobilimea maghiară l-a executat, în urma unei lovituri de palat la Buda, pe Ladislau (László) de Hunedoara, fiul mai mare al lui Iancu de Hunedoara şi fratele mai mare a lui Matei Corvin. După aproape un veac, în 16 martie 1521, navigatorul portughez Fernando Magellan a ajuns pentru prima dată în Insulele Filipine.

– În ziua de 16 martie 1705 Antim Ivireanul a fost ales episcop de Râmnic, hirotonisirea având loc în ziua următoare, iar în 1821 revoluţionarul român Tudor Vladimirescu, ajuns la Bolintin, a lansat cunoscuta „Proclamație către bucureșteni”, prin care îi chema la lupta antiotomană. În cealaltă parte a lumii, la un secol distanţă, în 16 martie 1926, fizicianul american Robert Goddard Hutchings a lansat prima rachetă cu combustibil lichid, în oraşul Auburn, statul Massachusetts. Racheta s-a ridicat la o înălțime de 12 metri, zburând 56 de metri.

– La data de 16 martie 1935 Adolf Hitler a anulat clauzele militare aferente Tratatului de la Versailles, semnat în 1919. Concomitent a fost publicată Legea reintroducerii servicului militar obligatoriu și prima utilizare a termenului „Wehrmacht” pentru ansamblul forțelor militare germane. După exact patru ani, în 1939, trupele germane au preluat puterea în Cehoslovacia. Din faptele celui de-al doilea Război Mondial face parte şi ziua de 16 martie 1945, când un bombardament britanic, de numai 20 de minute, a distrus orașul german Würzburg în proporție de 90%, omorând 5.000 de oameni.

– În 1965 a avut loc premiera filmului românesc „Pădurea spînzuraților”, în regia lui Liviu Ciulei, film distins cu premiul pentru regie la Festivalul de la Cannes. Pe 16 martie 1966 astronauţii americani Neil Armstrong şi David Scott, aflaţi la bordul navetei „Gemini 8”, au reuşit prima conectare a unei navete spaţiale cu echipaj uman cu un alt obiect, o rachetă „Agena”, iar în 1978 politicianul italian Aldo Moro a fost răpit de un comando al grupului terorist „Brigăzile Roșii”, fiind ucis la 9 mai acelaşi an. Mai avem o faptă ilegală de privare de libertate: în ziua de 16 martie 1985 jurnalistul american Terry Anderson a fost răpit de teroriști la Beirut, capitala Libanului, fiind eliberat abia în anul 1991, după 2.454 de zile petrecute în captivitate.

– La 16 martie 1999 Comisia Europeană și-a anunțat demisia, fapt fără precedent în istoria instituției europene. Decizia a intervenit ca urmare a unui raport foarte critic, care stabilea marea responsabilitate colectivă a Comisiei în cazurile de fraudă semnalate la sfârșitul anului 1998.

– În 16 martie 2011, la cinci zile după cutremurul din Japonia, împăratul Akihito, a avut prima ieșire publică, într-un discurs televizat calificat drept „fără precedent”. Suveranul nipon s-a declarat profund îngrijorat în legătură cu criza provocată de seism și tsunami, solicitând solidaritate. Unită a fost şi populaţia Crimeii la 16 martie 2014, când a avut loc un referendum privind ieşirea Republicii Autonome Crimeea din componenţa Ucrainei şi alăturarea ei la Federaţia Rusă. În amintita zi peste un milion de cetăţeni, reprezentând 96,77 % dintre cei cu drept de vot, au ales alipirea Crimeii la Mama Rusia, spre marea satisfacţie a tătucului Putin.

– La 16 martie s-au născut: astronomul britanic Caroline Herschel, cea care a descoperit mai multe comete (1750); fizicianul german Georg Simon Ohm, autorul legii conducţiei electrice – „Legea lui Ohm” (1789); poetul francez Sully Prudhomme, cel dintâi scriitor laureat al Nobel-ului pentru Literatură (1839); fizicianul rus Aleksandr Stepanovici Popov (1859); pictorița şi poeta română Margareta Sterian (1897); actorul român Jules Cazaban (1903); scriitorul spaniol Francisco Ayala (1906); medicul german şi criminalul nazist de război Josef Mengele, supranumit „Îngerul Morţii” (1911); poetul și prozatorul român Radu Brateș (1913); politicianul român Sergiu Cunescu, cel care a reînfiinţat Partidul Social Democrat Român (1923); actorul român Horia Șerbănescu (1924); actorul și regizorul american de film Jerry Lewis (1926); cosmonautul sovietic Vladimir Komarov, primul om care a zburat în Cosmos de mai multe ori (1927); pianistul şi compozitorul american de jazz Tommy Flanagan (1930); regizorul italian de film Bernardo Bertolucci (1941) şi actrița franceză Isabelle Huppert (1953).

– În 16 martie au murit, între alţii: filosoful şi moralistul francez François de la Rochefoucauld (1680); compozitorul italian Giovanni Battista Pergolesi (1736); cărturarul iluminist român Ioan Piuariu-Molnar (1815); politicianul elvețian Charles Albert Gobat, laureat al Nobel-ului pentru Pace (1914); medicul şi bacteriologul german August von Wassermann, descoperitorul reacţiei chimice care-i poartă numele (1925); dictatorul spaniol Miguel Primo de Rivera (1930); scriitoarea suedeză Selma Lagerlöf, prima femeie care a primit Premiul Nobel pentru Literatură (1940); sculptorul român Constantin Brâncuși, (1957); omul de afaceri, diplomatul şi omul politic francez Jean Monnet, arhitectul unităţii europene (1979); politicianul român Sergiu Cunescu (2005); actorul britanic de film Frank Thornton (2013) şi compozitorul şi pianistul american Don Robertson (2015).

 Septimiu Cioloboc