Oameni & Fapte – 16 martie

Publicat de radiomures, 16 martie 2017, 06:00

– Este cea de-a 75-a zi a lui 2017. Au mai rămas 290 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:33 şi va apune la ora 18:29.

– La 16 martie 37 d. Hr. Caligula devenea împărat roman după moartea unchiului său, Tiberius, iar în 1457 nobilimea maghiară l-a executat, în urma unei lovituri de palat la Buda, pe Ladislau (László) de Hunedoara, fiul mai mare al lui Iancu de Hunedoara şi fratele mai mare a lui Matei Corvin. În 16 martie 1521 navigatorul portughez Fernando Magellan a ajuns pentru prima dată în Insulele Filipine, iar în 1705 Antim Ivireanul era ales episcop de Râmnic, hirotonisirea având loc în ziua următoare. În 1821 revoluţionarul român Tudor Vladimirescu, ajuns la Bolintin, lansa cunoscuta „Proclamație către bucureșteni”, prin care îi chema la lupta antiotomană.

– În 16 martie 1926 fizicianul american Robert Goddard Hutchings a lansat prima rachetă cu combustibil lichid, în oraşul Auburn, statul Massachusetts. Racheta s-a ridicat la o înălțime de 12 metri, zburând 56 de metri. În 1935 Adolf Hitler a anulat clauzele militare aferente Tratatului de la Versailles, semnat în 1919. Concomitent a fost publicată Legea reintroducerii servicului militar obligatoriu și prima utilizare a termenului „Wehrmacht” pentru ansamblul forțelor militare germane.

– În 1939 trupele germane au preluat puterea în Cehoslovacia, iar în 1945, în toiul celui de-Al Doilea Război Mondial, un bombardament britanic, de doar 20 de minute, a distrus orașul german Würzburg în proporție de 90%, omorând 5.000 de oameni.

– În 1965 a avut loc premiera filmului românesc „Pădurea spânzuraților”, în regia lui Liviu Ciulei, film distins cu premiul pentru regie la Festivalul de la Cannes, iar în 1966 astronauţii americani Neil Armstrong şi David Scott, aflaţi la bordul navetei „Gemini 8”, au reuşit prima conectare a unei navete spaţiale cu echipaj uman cu un alt obiect, o rachetă „Agena”.

– În 1978 politicianul italian Aldo Moro a fost răpit de un comando al grupului terorist „Brigăzile Roșii”, fiind ucis la 9 mai acelaşi an, iar în 1985 jurnalistul american Terry Anderson a fost răpit de teroriști la Beirut, capitala Libanului, fiind eliberat abia în 1991, după 2.454 de zile petrecute în captivitate.

– La 16 martie 1999 Comisia Europeană și-a anunțat demisia, fapt fără precedent în istoria instituției europene. Decizia a intervenit ca urmare a unui raport foarte critic, care stabilea marea responsabilitate colectivă a Comisiei în cazurile de fraudă semnalate la sfârșitul anului 1998.

– În 2011, la cinci zile după cutremurul din Japonia, împăratul Akihito, a avut prima ieșire publică, într-un discurs televizat calificat drept „fără precedent”. Suveranul nipon s-a declarat profund îngrijorat în legătură cu criza provocată de seism și tsunami, solicitând solidaritate. În anul 2014 a avut loc un referendum privind ieşirea Republicii Autonome Crimeea din componenţa Ucrainei şi alăturarea ei la Federaţia Rusă. Peste un milion de cetăţeni, reprezentând 96,77 % dintre cei cu drept de vot, au ales alipirea Crimeii la Rusia.

– La 16 martie s-au născut: astronomul britanic Caroline Herschel, cea care a descoperit mai multe comete (1750); fizicianul german Georg Simon Ohm, autorul legii conducţiei electrice – „Legea lui Ohm” (1789); poetul francez Sully Prudhomme, cel dintâi scriitor laureat al Nobel-ului pentru Literatură (1839); fizicianul rus Aleksandr Stepanovici Popov (1859); pictorița şi poeta română Margareta Sterian (1897); actorul român Jules Cazaban (1903);
scriitorul spaniol Francisco Ayala (1906); medicul german şi criminalul nazist de război Josef Mengele, supranumit „Îngerul Morţii” (1911); poetul și prozatorul român Radu Brateș (1913); politicianul român Sergiu Cunescu, cel care a reînfiinţat Partidul Social Democrat Român (1923); actorul român Horia Șerbănescu (1924); actorul și regizorul american de film Jerry Lewis (1926); cosmonautul sovietic Vladimir Komarov, primul om care a zburat în Cosmos de mai multe ori (1927); pianistul şi compozitorul american de jazz Tommy Flanagan (1930); regizorul italian de film Bernardo Bertolucci (1941) şi actrița franceză Isabelle Huppert (1953).

– În 16 martie au murit, între alţii: filosoful şi moralistul francez François de la Rochefoucauld (1680); compozitorul italian Giovanni Battista Pergolesi (1736); cărturarul iluminist român Ioan Piuariu-Molnar (1815); politicianul elvețian Charles Albert Gobat, laureat Nobel pentru Pace (1914); medicul şi bacteriologul german August von Wassermann, cel care a descoperit reacţia chimică ce-i poartă numele (1925); dictatorul spaniol Miguel Primo de Rivera (1930); scriitoarea suedeză Selma Lagerlöf, prima femeie laureată Nobel pentru Literatură (1940); sculptorul român Constantin Brâncuși (1957); afaceristul, diplomatul şi omul politic francez Jean Monnet, părintele unităţii europene (1979); politicianul român Sergiu Cunescu (2005); actorul britanic de film Frank Thornton (2013); pianistul şi compozitorul american Don Robertson (2015) şi poetul, filosoful şi matematicianul rus Alexander Esenin-Volpin (2016).

Septimiu Cioloboc