Oameni & Fapte – 16 septembrie

– Este cea de-a 259-a zi a lui 2022. Au mai rămas 106 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:01 şi va apune la ora 19:32.

– Astăzi celebrăm „Ziua Internaţională pentru Protecţia Stratului de Ozon”, marcată pentru a aminti de data semnării Protocolului privind substanţele care distrug stratul de ozon (Montreal, 16 septembrie 1987), act la care a aderat şi România.

– Mai marcăm Ziua Naţională a Statelor Unite Mexicane (Mexic) – unde se aniversează proclamarea independenţei din 1810 faţă de Spania – şi Ziua Naţională în Papua Noua Guinee – unde se sărbătorește proclamarea independenţei din 1975 faţă de Australia. În perioada 16-22 septembrie este „Săptămâna Europeană a Mobilității”, ediția a 21-a, campanie emblematică a Comisiei Europene ce promovează transportul urban nepoluant și sustenabil. Tema din 2022 este: „Conexiuni mai bune”.

– La 16 septembrie 1437 nobilii maghiari, fruntaşii secui şi saşi au încheiat, la Căpâlna (astăzi un sat în județul Alba), o înţelegere – „Fraterna Unio” („Uniunea Frăţească”, cunoscută în istorie ca „Unio Trium Nationum”), potrivit căreia privilegiaţii din Transilvania se obligau să se ajute reciproc împotriva ţăranilor răsculaţi sau a turcilor. Reînnoită de mai multe ori, înţelegerea a fiinţat până în anul 1848, ca instrument de asuprire socială, naţională şi religioasă a populaţiei româneşti.

– În 1835 Alexandru Ghica, domnitor al Țării Românești, instituia leul ca monedă a țării – unitate teoretică de cont, echivalentul a 60 de parale, iar la 16 septembrie 1848 cea de-a treia Adunare Naţională de la Blaj a adresat Parlamentului de la Viena „Memoriul poporului român din Transilvania”, prin care se susţinea principiul egalităţii naţionale cu toate popoarele din Imperiul Habsburgic. În anul 1868 s-a deschis, la Sibiu, cel dintâi Congres naţional-bisericesc al românilor ortodocşi din Transilvania şi Ungaria, congres care a adoptat „Statutul organic” (document sancţionat de împăratul Franz Joseph I) şi care consfinţea principiile fundamentale ale autonomiei Mitropoliei Ortodoxe Române din Transilvania şi Ungaria.

– La 16 septembrie 1908 a fost înființată compania „General Motors”, în oraşul Flint (statul american Michigan) – producător de autovehicule al cărui sediu este la Detroit, iar între 16-20 septembrie 1916 a avut loc Bătălia de la Praid-Sovata, ultima acţiune ofensivă a Armatei române pe frontul din Transilvania în campania din perioada 1916-1917.

– În anul 1963 Malaya, Singapore, Borneo de Nord (Sabah-ul de astăzi) și Sarawak s-au unit formând Federaţia Malaysia, țară în Asia de Sud-Est, iar între 16-27 septembrie 1970 a avut loc conflictul din Regatul Hașemit al Iordaniei, între Forțele Armate Iordaniene (JAF), conduse de regele Hussein și Organizația pentru Eliberarea Palestinei (OEP), sub conducerea lui Yasser Arafat. Organizația de Eliberare a Palestinei a declanșat o insurecție pentru a cuceri puterea în Iordania, insurecție eșuată, suprimată sângeros de regele Hussein, cu peste 3.000 de morți, în urma căreia OEP s-a repliat în Liban. Evenimentele au căpătat numele de „Septembrie Negru”, devenit și numele uneia dintre organizațiile teroriste din cadrul OEP. Anumite aspecte ale conflictului au continuat până în data de 17 iulie 1971. Teroriștii din „Septembrie Negru” au atacat și ucis 11 sportivi israelieni la Olimpiada de la München, din 1972.

– La 16 septembrie 1976 şi-a început activitatea prima platformă românească de foraj marin, „Gloria”, la 72 de mile marine în largul Mării Negre şi la o adâncime maximă a apei de 90 de metri. Platforma a fost lansată la apă de la Şantierele Navale din Galaţi, la 9 noiembrie 1975. În anul 1996 miniștrii de externe ai României și Ungariei, Theodor Meleșcanu și Kovács László, au semnt Tratatul de la Timișoara – act bilateral de prietenie și bună vecinătate.

– La 16 septembrie s-au născut: filosoful italian Pietro Pomponazzi, cunoscut mai ales pentru critica adusă ideii nemuririi sufletului (1462); feldmareșalul țarist Mihail Kutuzov, salvatorul Rusiei în timpul invaziei napoleoniene (1745); botanistul scoțian Robert Fortune, care a introdus în Europa mai multe specii de flori şi plante exotice din China şi India (1812); episcopul şi istoricul sas Friedrich Teutsch din Transilvania (1852); medicul german Albrecht Kossel, specialist în biologia celulară și câștigător al Premiului Nobel (1853); economistul şi politicianul liberal român Vintilă I. C. Brătianu, preşedinte al PNL, un iniţiator al politicii „prin noi înşine”, ministru de finanţe şi premier (1867); scriitorul britanic Thomas Ernest Hulme (1883); poetul şi gazetarul român Ioan Alexandru Bran-Lemeny (1886); sculptorul, pictorul şi poetul avangardist francez Jean Arp, unul dintre iniţiatorii mişcării dadaiste şi ai artei abstracte (1887); compozitoarea, dirijoarea, organista, pianista și profesoara franceză Nadia Boulanger (1887); scriitorul finlandez Frans Eemil Sillanpää, laureat Nobel (1888); amiralul și omul politic german Karl Dönitz, preşedinte al Germaniei naziste (1891); regizorul, producătorul britanic de film de origine maghiară, artistul şi omul de afaceri Sir Alexander Korda (1893); dirijorul austriac Hans Swarowsky (1899); arhitectul român Aurel Doicescu (1907); poetul şi prozatorul român Victor V. Martinescu (1910); jurnalistul, producătorul de televiziune şi regizorul american Allen Funt, creatorul „Camerei Ascunse” / „Candid Camera” (1914); inginerul agrochimist român David Davidescu, specialist în controlul stării de fertilitate prin analiza integrală a solului şi plantei (1916); graficiana română Hortensia [Puia] Masichievici-Mișu (1917); compozitorul şi dirijorul român Liviu Cavassi (1921); cântărețul și compozitorul american de jazz Jon Hendricks (1921); regizorul britanic Guy Hamilton (1922); actriţa americană de film și fotomodelul Lauren Bacall, legendă a „Epocii de Aur” de la Hollywood (1924); cântăreţul, compozitorul și chitaristul afro-american B. B. King, supranumit „Regele blues-ului” (1925); actorul de film, producătorul, regizorul şi scenaristul american Peter Falk, interpretul celebrului detectivul Columbo (1927); traducătoarea română Roxana Sorescu, critic, istoric şi teoretician literar (1943); eseistul american James Alan McPherson, autor de proză scurtă (1943); prozatorul, publicistul și profesorul român Gheorghe Schwartz (1945); compozitorul, cântăreţul și producătorul spaniol de muzică Camilo Sesto (1946); actorul de film, scenaristul și fostul boxer profesionist american Mickey Rourke (1952); magicianul american David Copperfield, laureat al Premiului Emmy şi declarat de revista „Forbes” cel mai de succes magician din istorie (1956); cântăreața română de etnie maghiară Maria Nagy (1957); cântăreața şi profesoara română de muzică de jazz Anca Parghel (1957); actrița canadiano-americană Jennifer Tilly (1958); actriţa americană Romy Walthall (1963); cântăreţul şi compozitorul american de muzică pop Richard Marx (1963) și omul politic liberal român Mihai Alexandru Voicu (1968).

– La 16 septembrie au murit: fizicianul german Gabriel Daniel Fahrennheit, unul dintre fondatorii termometriei și care a inventat termometrele cu alcool şi cu mercur (1736); compozitorul, clarinetistul şi capelmaestrul militar român Iosif Ivanovici, autorul celebrului vals „Valurile Dunării” (1902); astronomul, cosmologul și matematicianul rus Alexander Friedman (1925); parazitologul englez Sir Ronald Ross, laureat Nobel (1932); exploratorul și oceanograful francez Jean-Baptiste-Etienne-Auguste Charcot (1936); lingvistul austriac Leo Spitzer, specialist în romanistică şi creator al stilisticii literare pe baze lingvistice (1960); soprana americană de origine greacă Maria Callas, supranumită „La Divina” și „Regina della lirica” (1977); compozitorul și chitaristul britanic Marc Bolan (1977); biologul, psihologul şi filosoful elveţian Jean Piaget, creator al psihologiei şi epistemologiei genetice (1980); actorul român Fory Etterle (1983); dramaturgul român Horia Lovinescu (1983); poetul român Aurel Dumitraşcu (1990); actriţa română Silvia Popovici (1993); scriitorul, ziaristul şi profesorul român Alecu [Alexandru] Popovici, autor de piese de teatru pentru copii (1997); poetul, publicistul, eseistul, traducătorul şi omul politic român Ioan Alexandru, membru fondator şi fost vicepreşedinte al PNŢCD (2000); muzicianul, cântărețul și compozitorul român de muzică folk Valeriu Sterian (2000); actorul american de film James Gregory (2002); scriitorul, istoricul literar şi traducătorul român Dan Horia Mazilu (2008); etnosociologul francez de origine română Paul H. Stahl, frate cu scriitoarea Henriette Yvonne Stahl (2008); istoricul şi egiptologul francez Jean Leclant (2011); actorul american John Ingle (2012); cântăreţul şi poetul francez Guy Béart (2015); dramaturgul american Edward Albee (2016); economistul, bancherul și omul politic italian Carlo Azeglio Ciampi, fost preşedinte şi prim-ministru al Italiei (2016); scriitorul canadian William Patrick Kinsella (2016); cronicarul și criticul muzical român Florin-Silviu Ursulescu, promotor al muzicii rock și folk, fratele prezentatorului Octavian Ursulescu (2019) și actorul român Alexandru Mereuță, membru al Teatrului de Stat din Constanţa (2020).

Septimiu Cioloboc