Oameni & Fapte – 17 august
Publicat de radiomures, 17 august 2017, 06:00
– Este cea de-a 229-a zi a lui 2017. Au rămas 136 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 6:22 şi va apune la ora 20:28.
– Azi e Ziua Naţională a Republicii Gabon, unde se aniversează proclamarea independenţei din 1960 şi a Indoneziei, ţară unde se aniversează proclamarea republicii din 1945.
– La 17 august 1807 cel dintâi vapor comercial al inventatorului american Robert Fulton a efectuat prima sa cursă pe râul Hudson, iar în 1896 avea loc, la Londra, primul accident de circulaţie în care a fost implicat un automobil şi un pieton care avea să moară: britanica Bridget Driscoll.
– Urmează trei fapte din cele două conflagraţii mondiale: în 1916 Turcia declara război României; pe 17 august 1942 forțele aeriene ale Statelor Unite ale Americii (USAAF) au realizat primul raid aerian în cel de-Al Doilea Război Mondial în Europa, iar în anul 1943 flota aeriană americană a pierdut 60 de bombardiere în misiunea „Schweinfurt-Regensburg”.
– La 17 august 1956 Curtea Constituțională a Germaniei Federale a interzis Partidul Comunist din cauză de neconstituționalitate, iar în 1962 polițiștii de frontieră est-germani au ucis un băiat de 18 ani, în timp ce încerca să treacă Zidul Berlinului spre Berlinul de Vest, Peter Fechter devenind prima victimă a zidului.
– În anul 1970 URSS a lansat aeronava spaţială „Venera 7”, primul modul spaţial sovietic care a aterizat pe suprafața Planetei Venus şi cea dintâi aeronavă din lume care a aterizat cu succes pe altă planetă pentru a transmite date pe Pământ, iar în 1977 spărgătorul de gheaţă nuclear sovietic „Arktika” a fost prima navă care a atins zona Polului Nord.
– În 1988 președintele pakistanez Muhammad Zia-ul-Haq și ambasadorul american Arnold Raphel şi-au pierdut viaţa într-un accident de avion, iar la data de 17 august 1998 s-a declanşat scandalul Lewinsky, președintele SUA, Bill Clinton, admiţând, în mărturia inregistrată, că a avut o „relație fizică necorespunzătoare” cu Monica Lewinsky, angajată la Casa Albă. În aceeași zi, omul numărul unu american a admis, în fața națiunii, că a „indus în eroare oamenii”, despre relația sa cu amintita femeie.
– La 17 august s-au născut: regele polonez Ioan al III-lea Sobieski (1629); constructorul român de avioane Traian Vuia, pionier al aviației mondiale (1872); scriitorul austriac Theodor Däubler (1876); actrița şi sex simbolul american Mae West (1892); chimistul român Radu Cernătescu (1894); fizicianul român Cornel Hațegan (1940); portarul român de fotbal Stere Adamache (1941); actorul, regizorul şi producătorul american de film Robert De Niro (1943); scriitoarea și traducătoarea germano-română Herta Müller, laureată Nobel (1953); scriitorul american Jonathan Franzen (1959); actorul, regizorul, producătorul american de film şi politicianul Sean Penn (1960); prozatoarea şi poeta română Ruxandra Cesereanu (1963); fotbalistul francez Thierry Henry (1977); soprana, compozitoarea și pianista finlandeză Tarja Turunen (1977) şi fotbalistul român Cristian Pulhac (1984).
– În 17 august au murit: medicul și anatomistul olandez Reinier de Graaf (1673); scriitorul german Hans Jakob Christoffel von Grimmelshausen (1676); generalul şi omul politic argentinian José de San Martin, lider al luptei pentru independenţa coloniilor spaniole din America Latină (1850); chimistul rus Aleksandr Butlerov (1886); juristul și compozitorul austriac Carl Zeller (1898); scriitorul şi jurnalistul român Ioan Slavici (1925); pictorul francez Fernand Léger (1955); psihologul, sociologul, eseistul, esteticianul şi filosoful român Mihai Ralea (1964); fizicianul germano-american Otto Stern, laureat Nobel (1969); arhitectul german Ludwig Mies van der Rohe (1969); poetul şi prozatorul american Conrad Aiken (1973); poetul american Ira Gershwin, fratele compozitorului George Gershwin (1983); politicianul german nazist Rudolf Hess, colaborator apropiat al lui Adolf Hitler (1987); dramaturgul român Mihail Davidoglu (1987); scriitorul, criticul literar, traducătorul şi redactorul maghiar Abody Béla (1990) şi criticul de artă român Dan Hăulică (2014).
Septimiu Cioloboc
