Oameni & Fapte – 17 ianuarie
Publicat de Corina Muntean, 17 ianuarie 2019, 06:05
– Creştinii ortodocşi, greco-catolici şi romano-catolici îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Cuvios Antonie cel Mare, abate.
– În anul 1377 Papa Grigore al XI-lea a mutat administraţia pontificală de la Avignon înapoi la Roma, iar la 17 ianuarie 1749 Grigore Ghica, domnitor al Ţării Româneşti, a emis un hrisov prin care reorganiza învăţământul din Transilvania, document prin care stabilea şi bugetul Academiei Domneşti din Bucureşti.
– În 1821 s-a redactat actul cu caracter constituţional „Cererile norodului românesc”, document în care se evidenţia scopul Revoluţiei de la 1821, acela de a se pune capăt amestecului puterilor străine în treburile interne ale ţării, precum şi realizarea unor reforme. La 17 ianuarie 1834 s-a încheiat Convenţia ruso-turcă de la Sankt-Petersburg, la care Poarta Otomană a recunoscut Regulamentele Organice, conform prevederilor Tratatului de la Adrianopol din 1829. Se prevedea ca, în mod excepţional, primii domnitori ai celor două Principate Române să fie numiţi de cele două puteri semnatare ale Convenţiei şi să nu fie aleşi de Adunările Obşteşti Extraordinare, aşa cum se menţiona în Regulamentele Organice.
– La 17 ianuarie 1904 piesa de teatru „Livada de vișini”, a scriitorului rus Anton Pavlovici Cehov, a fost interpretată în premieră la Moscova, iar în 1912 căpitanul şi exploratorul britanic Robert Falcon Scott a atins Polul Sud, la o lună după norvegianul Roald Amundsen.
– În 17 ianuarie 1929, la Radiodifuziunea Română, era anunţată pentru prima dată emisiunea umoristică „Ora veselă” şi tot atunci personajul animat Popeye Marinarul „debuta” în revista de benzi desenate „Thimble Theatre”. Popeye era ilustrat ca un marinar musculos, cu o pipă în gură, ce călătorea în întreaga lume trecând printr-o sumedenie de aventuri şi care reuşea mereu să iasă din încurcătură datorită consumului de spanac. În anii ‘30, Popeye era atât de popular, încât vânzările de spanac au crescut într-un ritm ameţitor în SUA, cu 33%, salvând, practic, această industrie. A fost ridicată şi o statuie în cinstea lui „Popeye salvatorul”, în anul 1937, în oraşul american Crystal.
– În 1945 avea loc eliberarea oraşului Varşovia de sub ocupaţia hitleristă, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, iar în anul 1946 şi-a început activitatea Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite, a cărui primă reuniune s-a desfăşurat la Palatul Westminster din Londra. În 1966 a avut loc accidentul de la Palomares (Spania), unde un bombardier american, cu patru bombe cu hidrogen la bord, s-a ciocnit cu un avion de aprovizionare şi s-a prăbuşit la Palomares. Trei dintre bombe au fost recuperate imediat, iar cea de-a patra, abia peste trei luni. Un seism de 7,3 grade pe scara Richter, produs în 1995 aproape de oraşul japonez Kobe, a provocat moartea a 6.433 de oameni și numeroase pagube materiale. În 1998 președintele american Bill Clinton, acuzat de hărțuire sexuală de către Paula Jones, a fost audiat, sub jurământ, vreme de cinci ore, în cazul „Monica Lewinsky”. Era pentru prima dată în istoria SUA când un președinte în exercițiu depunea mărturie în calitate de acuzat, în cadrul unei proceduri judiciare.
– La 17 ianuarie s-au născut: Papa Pius al V-lea (1504); dramaturgul spaniol Pedro Calderón de la Barca (1600); fizicianul, filosoful, economistul, inventatorul şi omul politic american Benjamin Franklin (1706); compozitorul francez François-Joseph Gossec (1734); medicul român Nicolae Turnescu, precursor al chirurgiei moderne româneşti (1819); romanciera engleză Anne Brontë (1820); poetul şi traducătorul român Anton Naum (1829); medicul german August Weismann, unul dintre fondatorii geneticii (1834); savantul rus Nikolai Jukovski, unul dintre corifeii aerodinamicii moderne (1847); scriitorul rus Anton Pavlovici Cehov (1860); istoricul, criticul literar, dramaturgul, memorialistul, scriitorul și politicianul român Nicolae Iorga (1871); filologul danez Kristian Jensen Sandfeld (1873); agrochimistul român Haralambie Vasiliu, care a descris pentru prima dată în ştiinţă structura spiralată a substanţelor proteice (1880); filologul, lingvistul și memorialistul român Grigore Nandriș (1895); mafiotul american de origine italiană Al [phonse Gabriel] Capone, cel care a dominat crima organizată în Chicago între 1925-1931 și care a inspirat numeroase filme artistice (1899); compozitorul olandez Henk Badings (1907); medicul şi profesorul român Ion Ţurai, specialist în chirurgia de urgență (1907); economistul american George Joseph Stigler, laureat Nobel (1911); actriţa, prezentatoarea de televiziune și cântăreaţa americană Betty [Marion] White, căreia „Cartea Recordurilor” i-a oferit titlul de actriţa cu cea mai longevivă carieră în divertisment (1922); generalul de aviație şi prozatorul român Radu Theodoru (1924); cântăreața franceză de origine italiană Dalida (1933); jurnalistul american Sydney Schanberg, câştigător al Premiului Pulitzer (1934); boxerul american profesionist de categorie grea Muhammad Ali [Cassius Clay], campion olimpic și multiplu campion mondial (1942);
cantautoarea franceză Françoise Hardy (1944); jurnalistul, romancierul și dramaturgul suedez cu rădăcini franceze Jan [Oscar Sverre Lucien Henri] Guillou (1944); compozitorul român Anton Șuteu (1947); muzicianul britanic Mick Taylor, membru al trupei rock „The Rolling Stones” (1949); actorul şi poetul român Vasile Cojocaru (1950); pictorul român Mircea Bujor (1953); cântăreţul englez Paul Young (1956); şahista georgiană Maia Chiburdanidze, multiplă campioană mondială (1961); comediantul, actorul de film, scenaristul şi producătorul american de etnie canadiană Jim Carrey (1962); scriitorul, etnologul și teologul român Mihai-Andrei Aldea (1973); şi handbalistul român Mircea Muraru (1976).
– În 17 ianuarie au murit: împăratul roman Teodosiu I (395 d.Hr.); eroul naţional albanez și comandantul de oşti Skanderbeg, conducătorul luptei poporului albanez împotriva dominaţiei otomane (1468); compozitorul italian Tomaso Albinoni (1751); fizicianul italian Giovanni Aldini (1834); compozitorul şi pianistul rus Alexandr Dargomîjski (1869); filologul, editorul, folcloristul, preotul greco-catolic şi profesorul român Grigore Silaşi (1897); scriitorul şi omul politic brazilian Joaquim Nabuco De Araújo (1910); scriitorul român Mateiu I.[on] Caragiale, fiul lui Ion Luca Caragiale (1936); chimistul român Radu Cernătescu (1958); folcloristul, etnograful, dialectologul şi lingvistul român Tache Papahagi (1977); criticul literar român Emilian I. Constantinescu (1977); generalul român Paul Teodorescu, ministru al aerului şi marinei (1981); prozatorul și eseistul român Sorin Titel (1985); medicul cardiolog şi profesorul român Niculae Stăncioiu (1995); astronomul american Clyde Tombaugh, ce a descoperit planeta Pluto (1997); omul politic ţărănist, scriitorul, gazetarul şi avocatul român Ion Raţiu (2000); inginerul britanic Tom Kilburn, care, împreună cu Freddie Williams, a creat „tubul Williams-Kilburn” (2001); scriitorul spaniol Camilo José Cela, laureat Nobel (2002); antropologul român Cantemir Rişcuţia (2003); actorul american de film Richard Crenna (2003); actriţa americană de film Virginia Mayo (2005); omul politic comunist chinez Zhao Ziyang, premier al Chinei (2005); șahistul american Bobby Fischer, multiplu campion mondial (2008); scriitorul american Erich Segal, autorul romanului „Love Story” (2010); producătorul muzical american Don Kirshner, supranumit „omul cu urechea de aur” (2011); scriitorul francez Jean Dutourd (2011); cântăreţul de R&B și compozitorul american Johnny Otis (2012); scriitorul german Jakob Arjouni (2013); jurnalistul român de radio Septimiu Roman (2013); pianistul american de jazz Claude Black (2013); actorul american Robert Chew (2013); scriitorul japonez de science fiction Kazumasa Hirai (2015); actriţa egipteană Faten Hamama (2015); scriitoarea română, ziarista şi realizatoarea de programe de radio şi televiziune Silvia Kerim (2016) și sculptorul român Silviu Catargiu (2016).
Septimiu Cioloboc
