Oameni & Fapte – 17 Iulie
Publicat de radiomures, 17 iulie 2018, 06:00
– Este cea de-a 198-a zi a lui 2018. Au rămas 167 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:45 şi va apune la ora 21:10.
– Azi este „Ziua Justiţiei Penale Internaţionale”, de luptă împotriva crimelor deosebit de grave ce pot ameninţa pacea şi securitatea globală, ca genocidul, crimele de război, crimele împotriva umanităţii şi crima de agresiune.
– La 17 iulie 1393, cucerind Ţaratul bulgar de Tîrnovo, Imperiul Otoman a ajuns vecin, la Dunăre, cu Ţara Românească, iar în 1436 a apărut prima atestare documentară a localităţii Chişinău, pe atunci un simplu sat din ţinutul Lăpuşna (astăzi capitala Republicii Moldova). În 17 iulie 1453, prin victoria francezilor la Castillon, s-a încheiat „Războiul de 100 de ani” între Anglia şi Franţa, iar în 1821 a avut loc lupta de la Slobozia unde pandurii, rămaşi fără Tudor Vladimirescu, au fost înfrânţi de turci, faptă care a dus la sfârșitul revoluției. În 1856 au fost numiţi caimacami (locţiitori domneşti) în cele două Principate Române: Grigore Alexandru Ghica în Ţara Românească şi boierul Toderiţă Balş în Moldova.
– La 17 iulie 1868 a apărut Legea privind organizarea armatei române, care cuprindea armata permanentă (cu rezerva ei), dorobanţii, grănicerii, miliţiile, garda orăşenească şi gloatele. Conform legii, toţi locuitorii ţării, români sau străini fără cetăţenie, între 20-50 de ani, erau datori să facă armata. În 1918, din ordinul Partidului Bolșevic, ţarul Nicolae al II-lea și membrii familiei sale au fost asasinați la casa Ipatiev din oraşul rus Ekaterinburg, iar în 1919 Finlanda s-a proclamat republică. În 1931 a apărut Legea privind autonomia universitară în România, care prevedea, între altele, şi transformarea Conservatorului de Muzică şi Artă Dramatică în Academia de Muzică şi Artă Dramatică.
– La 17 iulie 1942 începea Bătălia de pe Volga (sau Bătălia de la Stalingrad), încheiată la 2 februarie 1943, care a reprezentat un moment de cotitură în cel de-Al Doilea Război Mondial. În 1945 a început Conferinţa de la Potsdam (Germania) a şefilor de stat şi de guvern ai SUA, Marii Britanii şi URSS, consacrată reglementării situaţiei postbelice în Europa, iar pe 17 iulie 1948 apărea Decretul-lege prin care guvernul român (instalat de comunişti) a denunţat Concordatul cu Vaticanul, odată cu începerea represiunilor contra Bisericilor Romano-Catolică şi Greco-Catolică.
– La 17 iulie 1948 autorităţile comuniste române au început arestările masive în rândul celor care fuseseră în Poliţie şi Siguranţă, iar în 1955 s-a inaugurat parcul de distracţii „Disneyland”, de lângă Los Angeles (California, SUA), creat de Walt Disney, producător, desenator şi regizor american de filme de animaţie. La 17 iulie 1969 Legaţia României în Israel era ridicată la rang de ambasadă, iar în 1976, la Montreal (Canada), a început cea de-a 21-a ediţie a Jocurilor Olimpice de Vară, la care gimnasta română Nadia Comăneci a obţinut trei medalii de aur, fiind prima gimnastă din lume căreia i s-a atribuit nota 10 într-un concurs.
– În 17 iulie 1980 a început construcţia centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă, iar în 1985 a fost fondată, la Paris, „Agenția de Coordonare a Cercetărilor Europene” – EUREKA, iniţiativă inter-guvernamentală pentru creşterea productivităţii industriei şi economiei ţărilor europene pe piaţa mondială, printr-o strânsă cooperare în domeniul tehnologiilor avansate.
– La 17 iulie 1994, în finala Cupei Mondiale de fotbal din Statele Unite ale Americii, Brazilia a învins Italia cu 3-2 la penalty-uri, câştigând astfel titlul mondial pentru a patra oară. Era cea dintâi finală a Cupei Mondiale decisă la loviturile de departajare. În anul 1996 americanii au decis permanentizarea clauzei naţiunii celei mai favorizate acordate României. La 17 iulie 2014 un avion „Boeing 777” al companiei „Malaysia Airlines”, care zbura pe ruta Amsterdam – Kuala Lumpur, s-a prăbuşit în estul Ucrainei, în zona de conflict între separatiştii proruşi şi armata ucraineană. Accidentul s-a soldat cu 298 de morţi, dintre care 283 de pasageri și 15 membri ai echipajului.
– În 17 iulie s-au născut: pictorul francez Paul [Hippolyte] Delaroche (1797); librarul, editorul şi tipograful român Iosif Romanov (1803); filologul, omul politic, istoricul şi publicistul român August Treboniu Laurian, unul dintre liderii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania (1810); medicul român Iuliu Baraş, fondatorul primului spital de copii din Bucureşti (1815); medicul român Dimitrie Gerota, realizatorul primelor radiografii în România (1867); geologul, mineralogul şi petrograful român de etnie cehă Ludovic Mrazek, fondator şi director al Institutului Geologic al României (1867); pictorul americano-german Lyonel Feininger (1871); scriitorul israelian Samuel Iosef Agnon, laureat Nobel (1888); compozitorul şi muzicologul român Alexandru Zavulovici (1889); fizicianul belgian Georges Henri Lemaître, specialist în cosmologie şi întemeietor al teoriei Big Bang (1894); actriţa americană Phyllis Ada Driver (1917); chimistul român Cristofor Simionescu (1920); afaceristul şi diplomatul spaniol Juan Antonio Samaranch, fost președinte al Comitetului Olimpic Internațional (1920); fotbalistul și antrenorul român Traian Ionescu (1923); cântăreţul american de jazz Jimmy Scott, cunoscut pentru vocea sa de soprană (1925); biochimistul și fizicianul român Sorin Comoroșan (1927); pianistul francez Jean Casadesus (1927); compozitorul şi pianistul italian Niccolò Castiglioni (1932); pictorul român Gheorghe Ciobanu (1932); actorul canadian de film Donald Sutherland (1934); jurnalistul şi scriitorul german Franz Alt (1938); operatorul, regizorul de film, cineastul, fotograful şi scriitorul Pavel Bălan din Republica Moldova (1938); cântăreaţa italiană Milva (1939); actorul, cântărețul şi producătorul american de film David Hasselhoff (1952); politiciana germană Angela Merkel, cancelar al Germaniei (1954); lingvistul și filologul român Alexandru Gafton (1966) şi informaticianul român Mihai Pătrașcu, aflat între printre primii 20 de asemenea specialişti în lume (1982).
– La 17 iulie au murit: economistul, omul politic și filosoful scoțian Adam Smith (1790); prozatorul, dramaturgul şi publicistul român Pantazi Ghica (1882); poetul şi traducătorul francez Leconte De Lisle (1894); pictorul american James Whistler (1903); astronomul britanic Isaac Roberts (1904); scriitorul francez Hector Malot (1907); matematicianul, astronomul şi filosoful francez Henri Poincaré (1912); ţarul Nicolae al II-lea al Rusiei şi membrii familiei sale (ucişi în 1918); juristul, politicianul şi premierul român Theodor G. Rosetti, guvernator al Băncii Naţionale (1923); pictorul german Lovis Corinth (1925); preşedintele mexican Álvaro Obregón (1928); dirijorul, organistul şi compozitorul francez Gabriel Pierné (1937); matematicianul american William James Sidis, după unele surse persoana cu cel mai mare IQ (1944); cântăreaţa americană de jazz Billie Holiday (1959); pianistul polonez Witold Małcużyński (1977); actriţa şi regizoarea română de teatru Marietta Sadova (1981); sculptorița română Gabriela Manole-Adoc (2002); sculptorul şi muzeograful român Nicolae Adam (2008); filosoful polonez Leszek Kołakowski (2009); fotbalistul internaţional român Ştefan Sameş (2011); mezzosoprana română Venera Rogozea (2012) şi scenaristul, scriitorul şi jurnalistul italian Vincenzo Cerami (2013).
Septimiu Cioloboc
