Oameni & Fapte – 17 noiembrie
Publicat de radiomures, 17 noiembrie 2017, 07:05 / actualizat: 17 noiembrie 2017, 13:01
– Este cea de-a 321-a zi a lui 2017. Au mai rămas 44 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:27 şi va apune la ora 16:46.
– În România se sărbătoreşte Ziua Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, prima structură de învăţământ destinată formării cadrelor de marină. La data de 17 noiembrie 1872 Ministerul de Război înfiinţa Şcoala Specială pentru Subofiţerii şi Ofiţerii din Corpul Flotilei, cu sediul la Galaţi.
– Este „Ziua Mondială a Prematurităţii”, marcată din 2011. Pe plan mondial se înregistrează, anual, 15 milioane de naşteri premature, cea mai importantă cauză a mortalităţii bebeluşilor şi care determină, în lume, peste un milion de decese pe an. Este şi „Ziua Internaţională a Studenţilor”, în amintirea zilei de 17 noiembrie 1939, când ocupanţii fascişti au executat nouă studenţi patrioţi cehoslovaci, iar alţi peste 1.200 au fost trimişi în lagăre.
– La 17 noiembrie 284 d.Hr. Dioclețian era proclamat împărat al Romei de către soldații săi, iar în anul 1839, la „Teatro alla Scala” din Milano, avea loc premiera operei în două acte „Oberto, Conte di San Bonifacio”, prima operă pusă în scenă a compozitorului italian Giuseppe Verdi.
– În 1864 a fost înfiinţată, în România, Episcopia Dunării de Jos, iar în 1869 s-a inaugurat Canalul Suez, care leagă Marea Mediterană de Marea Roşie, proiectat şi construit de francezul Ferdinand de Lesseps. Canalul are azi lungimea de 162 de kilometri, lăţimea de 70-125 de metri şi adâncimea de 8 metri, iar lucrălile au durat 10 ani.
– În 1872 s-a înfiinţat Şcoala Flotilei, cu sediul la Galaţi, actuala Academie Navală „Mircea cel Bătrân” din Constanţa, instituţie militară de învăţământ superior de specialitate din România, iar la 17 noiembrie 1970 inventatorul american Douglas Engelbart a căpătat patentul pentru primul mouse de calculator.
– În 1989 au avut loc manifestaţiile studenţeşti de la Praga, care au marcat începutul „Revoluţiei de Catifea” în fosta Cehoslovacie, în urma căreia regimul comunist s-a prăbuşit. La 17 noiembrie 1993 s-a constituit la Haga (în Olanda) Tribunalul Penal Internaţional, pentru judecarea persoanelor considerate vinovate de grave încălcări ale dreptului umanitar internaţional în fosta Iugoslavie (comise începând din anul 1991).
– În 1995 intra în vigoare Tratatul privind limitarea forţelor convenţionale în Europa (Tratatul CFE), care a marcat, oficial, sfârşitul „Războiului Rece”, iar în 1996 avea loc al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din România, când Emil Constantinescu, liderul Convenției Democrate Române, obținea 54,41% din voturi, devenind noul președinte al României. În 1997 a fost adoptată Legea privind ratificarea de către Parlamentul României a Cartei Europene a Autonomiei Locale, iar în anul 2003 actorul american de origine austriacă Arnold Schwarzenegger devenea guvernator al Californiei.
– La data de 17 noiembrie 2006 începeau lucrările de construcţie a Pasajului suprateran Basarab, care are o lungime de 1.450 de metri. Pasajul deţine două recorduri europene: podul hobanat este cel mai lat din Europa, având 44 de metri şi este singurul pod hobanat de pe continent pe care s-a amenajat o staţie de tramvai (cu accese la nivelul solului, unde se asigură legături la mijloace de transport în comun, la metrou şi la transportul feroviar). În anul 2015 Cabinetul condus de premierul român Dacian Cioloş a fost învestit de Parlament, cu 389 de voturi „pentru”, 115 „împotrivă” şi două voturi nule.
– În 17 noiembrie s-au născut: împăratul roman Vespasian, iniţiatorul „vespasienelor” – primele latrine publice (9 d.Hr.); pictorul italian Agnolo Bronzino (1503); bucătarul şi cofetarul francez Nicolas Appert, inventatorul metodei de păstrare a alimentelor prin închiderea ermetică în ambalaj (1749); matematicianul şi astronomul german Ferdinand Möbius (1790); astronomul şi geodezul român Constantin Căpităneanu (1844); neurologul francez de origine poloneză Joseph Babiński (1857); pianistul, compozitorul şi dirijorul român de origine italiană Enrico Mezzetti (1870); feldmareșalul britanic Bernard Law Montgomery (1887); fizicianul român Ștefan Vencov (1899); sculptorul român Constantin Baraschi (1902); fizicianul maghiar Eugene Wigner, laureat Nobel (1902); industriaşul japonez Soichiro Honda, fondatorul companiei de motociclete şi automobile „Honda Motor” (1906); istoricul român de etnie maghiară Ladislau Bányai (1907); baritonul român Şerban Tassian (1909); actriţa română Corina Constantinescu, mama actriţei Ioana Pavelescu (1919); teologul şi istoricul francez Olivier Clément (1921); artista decoratoare română Florica Vasilescu (1922); cântăreaţa de operă austro-suedeză Margareta Sjöstedt (1923); actorul american Rock Hudson (1925); dirijorul australian Sir Charles Mackerras (1925); Î.P.S. Antonie Plămădeală, arhiepiscop al Sibiului şi mitropolit al Ardealului, Crişanei şi Maramureşului (1926); soprana română Teodora Lucaciu (1928); istoricul literar, editorul şi jurnalistul român George Muntean (1932); criticul român de film George Littera (1941); regizorul, actorul, scriitorul şi producătorul american de film Martin Scorsese (1942); actorul şi regizorul american de film Danny DeVito (1944) şi actriţa franceză Sophie Marceau (1966).
– La 17 noiembrie au murit: filosoful italian Giovanni Pico della Mirandola (1494); Maria I Tudor, regină a Angliei şi Irlandei (1558); filosoful german Jakob Böhme (1624); arhitectul, matematicianul și omul de știință italian Tito Livio Burattini (1681); scriitorul francez Alain René Lesage, cel mai reprezentativ autor de comedii al epocii (1747); ţarina Ecaterina cea Mare a Rusiei (1796); reformatorul social şi filantropul englez Robert Owen (1858);
scriitoarea română Dora D’Istria, nepoata domnitorului muntean Grigore al IV-lea Ghica (1888); sculptorul și graficianul francez Auguste Rodin (1917); statisticianul american de naţionalitate germană Herman Hollerith, care a realizat prima maşină de calculat (1929); zoologul american Raymond Pearl, fondatorul biometriei (1940); poeta şi prozatoarea română Magda Isanos (1944); biologul român Emil Racoviță, fondatorul biospeologiei şi explorator al Antarticii (1947); scriitorul și istoricul român George Murnu (1957); compozitorul, dirijorul şi folcloristul brazilian Heitor Villa-Lobos (1959); gazetarul, poetul şi teologul român Daniil Teodorescu (1962); actorul român Constantin Rauţchi (1984); inginerul şi poetul român Gheorghe Ursu (asasinat în 1985); fizicianul american Robert Hofstadter (1990); criticul şi istoricul literar român Anton Cosma (1991); economistul şi sociologul român Roman Moldovan (1996); fizicianul francez Louis Néel, laureat Nobel (2000); cântăreţul american de muzică country Don Gibson (2003); fotbalistul maghiar de renume mondial Puskás Ferenc (2006); cântăreţul american de rhythm & blues Billy Scott (2012) şi scriitoarea britanică Doris Lessing, câştigătoare a Premiului Nobel (2013).
Septimiu Cioloboc
