Oameni & Fapte – 17 octombrie

Publicat de Corina Muntean, 17 octombrie 2019, 06:00

– Este cea de-a 290-a zi a lui 2019. Au mai rămas 75 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:41 şi va apune la ora 18:32.

– Azi este „Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial” în România, instituită în 2013 şi care aminteşte de deschiderea spre semnare (la 17 octombrie 2003)
a Convenţiei pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, în cadrul Conferinţei Generale a UNESCO de la Paris. Convenţia este instrumentul legal prin care statele-părţi îşi asumă obligaţia de a proteja patrimoniul cultural imaterial, sub toate formele sale: tradiţii şi expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi la univers, precum şi tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale.

– În 1448 o armată maghiară condusă de Iancu de Hunedoara a atacat, fără succes, armata otomană condusă de sultanul Murad al II-lea, în cea de-a doua bătălie de la Kosovo Polje („Câmpia Mierlei”), iar astronomul german Johannes Kepler a observat la 17 octombrie 1604, în constelaţia Ophicus, aşa numita Supernova din 1604 („Steaua lui Kepler”).

– În 1662 regele Charles al II-lea al Angliei vindea Franţei oraşul Dunkerque pentru 40.000 de lire, iar în 1687, prin Tratatul de la Blaj, 12 oraşe şi cetăţi din Transilvania au fost puse la dispoziţia trupelor imperiale, pentru a căror întreţinere erau necesare fonduri importante. Fapta marca, practic, începutul dominaţiei habsburgilor în Transilvania. Imperiul recunoştea, în cadrul Tratatului, privilegiile ţării şi domnia ereditară a lui Mihai Apafi, principe al Transilvaniei (1661-1690).

– În anul 1850 s-a înfiinţat Facultatea de Drept, în cadrul grupului de studii de la Colegiul Naţional „Sfântul Sava” din Bucureşti, iar în 17 octombrie 1902 firma americană de motoare „Cadillac Motor Company” din Detroit, a terminat construcţia primului automobil „Cadillac”. În 1918 s-a constituit, la Budapesta, Consiliul Naţional Român Central, organ de conducere al românilor, iar la 17 octombrie 1927 a apărut, la Bucureşti, primul număr al ziarului „Dreptatea”, oficios al Partidului Naţional-Ţărănesc.

– În 1931 gangsterul american Al Capone a fost condamnat pentru evaziune fiscală şi închis pentru 11 ani, iar la 17 octombrie 1980 Marea Adunare Naţională a României (Parlamentul) a adoptat Legea privind organizarea excursiilor cu turişti români în străinătate. Acestea se făceau, de regulă, în grupuri organizate de Ministerul Turismului, excursiile individuale fiind permise numai în ţările socialiste.

– În 17 octombrie s-au născut: sculptorul şi pictorul italian Baccio Bandinelli (1493); compozitorul toscan Domenico Zipoli (1688); dramaturgul și publicistul german Georg Bűchner (1813); poetul, folcloristul şi traducătorul român Andrei Bârseanu (1858); scriitoarea britanică Elinor Glyn (1864); matematicianul român Gheorghe Ţiţeica (1873); poetul, prozatorul, eseistul şi traducătorul român Dragoş Protopopescu (1892); scriitoarea română Ştefana Velisar-Teodoreanu, soţia lui Ionel Teodoreanu (1897); muzicianul, violistul, filosoful și educatorul japonez Shinichi Suzuki, inventator al metodei de educație muzicală Suzuki (1898); romancierul, poetul și eseistul olandez Simon Vestdijk (1898); scriitorul și scenaristul american Nathanael West (1903); tenorul român Dinu [Constantin] Bădescu (1904); criticul şi istoricul literar român Alexandru Dima (1905); eseistul, memorialistul şi ziaristul român Leon Kalustian (1908); profesorul și medicul român Octavian Fodor, specialist în bolile digestive (1913); scriitorul american Jerome „Jerry” Siegel, care, împreună cu Joe Shuster, a creat personajul Superman (1914); scriitorul, dramaturgul și eseistul american Arthur Miller (1915); actriţa americană de film Rita Hayworth (1918); actorul american de film Montgomery Clift (1920); nuvelistul, eseistul şi jurnalistul spaniol Miguel Delibes (1920); graficianul și scenograful român Liviu Popa (1921); prozatorul român Constantin Bărbuceanu (1923); chitaristul şi compozitorul american Barney Kessel (1923); poetul şi traducătorul portughez António Ramos Rosa (1924); coregrafa română Miriam Răducanu (1924); ziaristul şi scriitorul american Jimmy Breslin (1928); actorul român Aurel Cioranu (1929); cardiologul american Robert Atkins, pionier în medicina complementară și celebru pentru regimul alimentar de slăbit care-i poartă numele (1930); cântăreaţa belgiană Jeanne-Paule Marie Deckers (1933); compozitorul român Anton Zeman (1937); poetul, criticul literar și antologul australian Les [Leslie Allan] Murray (1938); istoricul, politologul, eseistul, jurnalistul şi fostul disident polonez Adam Michnik, redactor şef al celui mai mare ziar polonez, „Gazeta Wyborcza” (1946); violonistul, dirijorul şi profesorul rus Viktor Tretiakov (1946); actorul american George Wendt (1948); Ameenah Gurib, președintele Republicii Mauritius (1959); rapperul american Eminem (1972); cântăreţul turc Tarkan [Tevetoğlu] (1972); pilotul finlandez de automobilism Kimi Räikkönen, campion mondial de Formula 1 (1979) şi jucătorul român de tenis de câmp Marius Copil (1990).

– La 17 octombrie au murit: constructorul italian de viori Giuseppe Guarneri [del Gesú] (1774); pictorul italian Bernardo Bellotto-Canaletto, numit şi Canaletto cel Tânăr (1780); inginerul francez PierreLouis Georges Du Buat (1809); pianistul și compozitorul german Johann N. Hummel (1837); pianistul şi compozitorul polonez Frédéric Chopin (1849); fizicianul german Robert Kirchhoff, care a descoperit elementele chimice cesiu şi rubidiu (1887); poetul, prozatorul, dramaturgul și publicistul român Ştefan Petică (1904); poetul român Dumitru Theodor Neculuţă (1904); filosoful și psihologul german Theodor Lipps (1914); scriitorul, ziaristul şi omul politic american John Reed, unul dintre membrii fondatori ai Partidului Comunist din Statele Unite (1920); pictorul și ilustratorul britanic Sir Frank Dicksee (1928); histologistul şi mecicul spaniol Santiago Ramón y Cajal, laureat Nobel și care a elaborat teoria neuronului (1934); fotograful american Paul Outerbridge, important pentru folosirea și experimentarea fotografiei color (1958); ultimul împărat chinez Pu Yi (1967); prozatorul român Nicolae Dunăreanu (1973); scriitoarea austriacă Ingeborg Bachmann (1973); violonista franceză Yvonne Astruc (1980); filosoful, sociologul și politologul francez Raymond Aron (1983); poetul, prozatorul şi dramaturgul român Romulus Guga (1983); chitaristul şi compozitorul american Criss Oliva (1993); poetul şi criticul literar român Alexandru Protopopescu (1994) ; actriţa britanică Joan Hickson (1998); etnologul şi folcloristul român Gheorghe Pavelescu, doctor în filosofia culturii (2008); actorul şi cântăreţul american Levi Stubbs (2008); scriitorul şi cronicarul teatral român Mircea Ghiţulescu (2010); fizicianul român de origine maghiară Toró Tibor (2010); regizorul japonez de film Koji Wakamatsu (2012); scriitorul, publicistul şi traducătorul român Liviu Radu (2015); actriţa și cântăreața franceză Danielle Darrieux (2017); cântăreţul și compozitorul canadian Gord Downie, liderul trupei rock „Tragically Hip” (2017); agronomul român Nicolae Bria, specialist în tehnologii de mecanizare și echipamente tehnice pentru culturile de cartof, sfeclă de zahăr, in și cânepă (2017); fotojurnalistul turc Ara Güler, supranumit „Ochiul Istanbulului” (2018) și botanistul român Mandache Leocov (2018).

Septimiu Cioloboc