Oameni & Fapte – 17 octombrie
Publicat de radiomures, 17 octombrie 2017, 08:55
– Este cea de-a 290-a zi a lui 2017. Au mai rămas 75 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:42 şi va apune la ora 18:31.
– Azi e „Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial” în România, instituită în 2013 şi care aminteşte de deschiderea spre semnare (la 17 octombrie 2003) a Convenţiei pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, în cadrul Conferinţei Generale a UNESCO de la Paris. Convenţia este instrumentul legal prin care statele-părţi îşi asumă obligaţia de a proteja patrimoniul cultural imaterial, sub toate formele sale: tradiţii şi expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi la univers, precum şi tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale.
– În 1448 o armată maghiară condusă de Iancu de Hunedoara a atacat, fără succes, armata otomană condusă de sultanul Murad al II-lea, în cea de-a doua bătălie de la Kosovo Polje („Câmpia Mierlei”). La 17 octombrie 1595 a început Bătălia de la Giurgiu, unde Mihai Viteazul a zdrobit ariergarda lui Sinan-Paşa, cucerind cetatea Giurgiu. Robii luaţi de turci au fost eliberaţi şi, în urma înfrângerilor, Sinan-Paşa va fi destituit din postul de mare vizir.
– Astronomul german Johannes Kepler a observat, la 17 octombrie 1604, în constelaţia Ophicus, aşa numita Supernova din 1604 („Steaua lui Kepler”).
Regele Charles al II-lea al Angliei a vândut Franţei, în anul 1662, oraşul Dunkerque pentru 40.000 de lire. În 1687, prin Tratatul de la Blaj, 12 oraşe şi cetăţi din Transilvania au fost puse la dispoziţia trupelor imperiale, pentru a căror întreţinere erau necesare fonduri importante. Fapta a marcat, practic, începutul dominaţiei habsburgilor în Transilvania. Imperiul recunoştea, în cadrul Tratatului, privilegiile ţării şi domnia ereditară a lui Mihai Apafi, principe al Transilvaniei (1661-1690).
– În 1850 s-a înfiinţat Facultatea de Drept, în cadrul grupului de studii de la Colegiul Naţional Sf. Sava din Bucureşti, iar în 17 octombrie 1902 firma americană de motoare „Cadillac Motor Company” din Detroit, a terminat construcţia primului automobil „Cadillac”. În anul 1918 s-a constituit, la Budapesta, Consiliul Naţional Român Central, organ de conducere al românilor, iar la 17 octombrie 1931 gangsterul american Al Capone a fost condamnat pentru evaziune fiscală şi închis pentru 11 ani.
– În 17 octombrie s-au născut: sculptorul şi pictorul italian Baccio Bandinelli (1493); compozitorul toscan Domenico Zipoli (1688); dramaturgul german Georg Bűchner (1813); poetul român Andrei Bârseanu (1858); scriitoarea britanică Elinor Glyn (1864); matematicianul român Gheorghe Ţiţeica (1873); poetul şi prozatorul român Dragoş Protopopescu (1892); scriitoarea română Ştefana Velisar-Teodoreanu, soţia lui Ionel Teodoreanu (1897); violistul japonez Shinichi Suzuki (1898); poetul danez Simon Vestdijk (1898); tenorul român Dinu Constantin Bădescu (1904); criticul şi istoricul literar român Alexandru Dima (1905); scriitorul american Jerome „Jerry” Siegel (1914); scriitorul american Arthur Miller (1915); actriţa americană Rita Hayworth (1918); actorul american Montgomery Clift (1920); eseistul, nuvelistul şi jurnalistul spaniol Miguel Delibes (1920); scenograful român de teatru şi film Liviu Popa (1921); prozatorul român Constantin Bărbuceanu (1923); chitaristul şi compozitorul american Barney Kessel (1923); poetul portughez António Ramos Rosa (1924); coregrafa română Miriam Răducanu (1924); actorul român Aurel Cioranu (1929); cardiologul american Robert Atkins, celebru pentru regimul alimentar de slăbit care-i poartă numele (1930); compozitorul român Anton Zeman (1937); poetul australian Les Murray (1938); istoricul, politologul, eseistul, jurnalistul şi fostul disident polonez Adam Michnik (1946); violonistul, dirijorul şi profesorul rus Viktor Tretiakov (1946); actorul american George Wendt (1948); rapperul american Eminem (1972); cântăreţul turc Tarkan Tevetoğlu (1972); pilotul finlandez de automobilism Formula 1 Kimi Räikkönen (1979) şi jucătorul român de tenis de câmp Marius Copil (1990).
– La 17 octombrie au murit: constructorul italian de viori Giuseppe Guarneri (1774); pictorul italian Bernardo Bellotto-Canaletto, numit şi Canaletto cel Tânăr (1780); compozitorul german Johann N. Hummel (1837); pianistul şi compozitorul polonez Frédéric Chopin (1849); fizicianul german Robert Kirchhoff (1887); poetul, prozatorul şi dramaturgul român Ştefan Petică (1904); poetul român Dumitru Theodor Neculuţă (1904); scriitorul, ziaristul şi omul politic american John Reed (1920); pictorul britanic Frank Dicksee (1928); histologistul şi doctorul spaniol Santiago Ramón y Cajal, laureat Nobel (1934); ultimul împărat chinez Pu Yi (1967); prozatorul român Nicolae Dunăreanu (1973); scriitoarea austriacă Ingeborg Bachmann (1973); filosoful, sociologul și politologul francez Raymond Aron (1983); chitaristul şi compozitorul american Criss Oliva (1993); actriţa britanică Joan Hickson (1998); etnologul şi folcloristul român Gheorghe Pavelescu, doctor în filosofia culturii (2008); actorul şi cântăreţul american Levi Stubbs (2008);
scriitorul român şi cronicarul teatral Mircea Ghiţulescu (2010); fizicianul român de origine maghiară Toró Tibor (2010); regizorul japonez de film Koji Wakamatsu (2012) şi scriitorul român Liviu Radu (2015).
Septimiu Cioloboc
