Oameni & Fapte – 17 septembrie
Publicat de Corina Muntean, 17 septembrie 2019, 06:00
– Este cea de-a 260-a zi a lui 2019. Au rămas 105 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:01 şi va apune la ora 19:30.
– La 17 septembrie 642 d.Hr. arabii au ocupat Alexandria și au ars celebra bibliotecă din oraşul egiptean ridicat de Alexandru Macedon. În 1630 s-a fondat orașul Boston, capitala statului Massachusetts, unul dintre cele mai vechi oraşe americane, iar în 17 septembrie 1787 a fost adoptată Constituţia SUA, de către Convenţia Constituţională a Statelor Unite ale Americii, desfăşurată la Philadelphia (în statul Pennsylvania). Constituţia proclama noul teritoriu drept republică federală şi introducea sistemul prezidenţial de guvernământ. Intrată în vigoare la 4 martie 1789, Constituţia americană este valabilă, cu unele amendamente (27 la număr) şi în prezent.
– Pe 17 septembrie 1789 astronomul britanico-german William Herschel a descoperit un satelit al planetei Saturn, pe care mai târziu l-a botezat „Mimas”, iar în anul 1919 s-a înfiinţat Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică din Cluj (astăzi Academia de Muzică „Gheorghe Dima”).
– La 17 septembrie 1939, în cel de-Al Doilea Război Mondial, Armata Roşie a invadat Polonia dinspre est, la 16 zile după ce Germania Nazistă a atacat-o dinspre vest, iar submarinul german „U-29” a scufundat portavionul britanic „HMS Courageous”, cu două lovituri de torpile. Peste 500 de oameni se aflau la bordul portavionului. La aceeaşi dată, în urma ocupării Poloniei de către nazişti, membrii Guvernului polonez au început să se refugieze în România. Tot la 17 septembrie 1939, atletul finlandez Taisto Mäki devenea primul om care a alergat 10.000 de metri în mai puțin de 30 de minute. Isprava de pe stadionul olimpic din Helsinki măsura exact 29 de minute, 52 de secunde şi 6 sutimi.
– Revenim în Al Doilea Război Mondial deoarece la 17 septembrie 1944 Armata a IV-a română a purtat lupte grele în centrul Transilvaniei, pentru forțarea Mureșului în zona Oarba de Mureș – Dealul Sângiorgiu – Iernut, zdrobind practic rezistența înverșunată și bine organizată a armatelor germano-ungare. În 1963 a avut loc premiera filmului „Codin”, ecranizare după nuvela omonimă a lui Panait Istrati, în regia francezului Henri Colpi, prima coproducţie cinematografică româno-franceză, iar în 1973 s-a înfiinţat Cenaclul „Flacăra”, sub conducerea poetului român Adrian Păunescu, rampă de lansare pentru numeroşi interpreţi ai muzicii tinere româneşti, poeţi şi alţi creatori.
– În ziua de 17 septembrie 1978 președintele Egiptului, Anwar Al-Sadat, și premierul israelian, Menachem Begin, semnau Acordul de la Camp David (lângă Washington D.C.), în prezenţa preşedintelui american Jimmy Carter, acord prin care, pentru prima oară, o ţară arabă recunoştea statul evreu. În anul 1983 modelul, cântăreaţa şi actriţa americană Vanessa Williams a devenit prima femeie afro-americană aleasă „Miss America”.
– La 17 septembrie 1987 Papa Ioan Paul al II-lea l-a îmbrățișat pe un băiat infestat cu SIDA, în timpul vizitei sale la San Francisco (SUA), iar în 1991 Estonia, Coreea de Nord, Coreea de Sud, Letonia, Lituania, Micronezia şi Insulele Marshall au devenit membre ale ONU. În 17 septembrie 2002, pentru prima dată de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, între Tokyo şi Phenian au avut loc discuţii diplomatice într-un summit istoric la care au participat premierul Japoniei, Junichuio Koizumi, şi liderul Coreei de Nord, Kim Jong-il. În urma discuţiilor avute, Japonia a prezentat, oficial, scuze Coreii de Nord pentru neajunsurile din perioada ocupaţiei coloniale nipone (1910-1945), iar partea nord-coreeană a anunţat suspendarea pe termen nedefinit a lansării de rachete cu rază lungă de acţiune.
– La 17 septembrie s-au născut: scriitorul spaniol Francisco Gómez de Quevedo Y Villegas (1580); matematicianul francez Nicolas de Caritat, marchiz de Condorcet (1743); compozitorul italian Saverio Mercadante (1795); poetul şi dramaturgul francez Émile Augier (1820); matematicianul german Bernhard Riemann (1826); generalul, geodezul şi cartograful român Constantin I. Brătianu (1844); afaceristul şi inventatorul american de origine scoţiană David Dunbar Buick, fondatorul companiei „Buick Motor Car” (1854); filologul, istoricul literar şi folcloristul român de etnie evreiască Moses Gaster, militant pentru drepturile evreilor şi sionist (1856); savantul rus Konstantin Țiolkovski (1857); istoricul şi omul politic norvegian Christian Lous Lange, laureat Nobel (1869); romancierul şi publicistul român Victor Anestin (1875); compozitorul şi dirijorul român Alexis Catargi (1876); compozitorul, pianistul, organistul, dirijorul de cor şi pedagogul român de etnie germană Iosif Paschill (1877); poetul român George Bacovia (1881); basul român George Folescu (1884); compozitorul și muzicologul român Alexandru Cosmovici (1901); pictorul, sculptorul şi graficianul român Aurel Bordenache (1902); coregraful britanic Sir Frederick Ashton (1904); regizorul şi actorul rus Iuri [Petrovich] Liubimov (1917); violoncelistul şi profesorul român Radu Aldulescu (1922); prozatoarea română Gica Iuteş, autoare de scrieri pentru copii (1925); actorul american David Huddleston (1930); scriitorul american Ken Kesey, autor al romanului „Zbor deasupra unui cuib de cuci” (1935); violonistul şi dirijorul român Ilarion Ionescu-Galați (1937); poetul şi prozatorul român Nicolae Ioana (1939); actriţa americano-mexicană de film şi televiziune Lupe [Guadelupe] Ontiveros (1942); actriţa americană Cassandra Peterson (1951); actorul român Valentin Teodosiu (1953); cântăreaţa americană Anastacia (1968); cântăreţul şi compozitorul englez Keith Flint, membru al trupei „The Prodigy” (1969) și actrița și cântăreața americană Danielle Brooks (1989).
– În 17 septembrie au murit: violonistul şi compozitorul italian Francesco Geminiani (1762); cărturarul iluminist şi pedagogul român Gheorghe Lazăr, care a întemeiat învăţământul modern românesc (1823); dramaturgul, poetul și scriitorul francez Alfred de Vigny (1863); arhitectul, restauratorul și teoreticianul francez Eugène Emmanuel Viollet-Le-Duc (1879); poeta română de limbă franceză Iulia Haşdeu, fiica lui Bogdan Petriceicu Haşdeu (1888); inginerul constructor şi matematicianul român Ion Ionescu-Bizeţ (1946); scriitorul, poetul şi jurnalistul maghiar Abet Ádám (1947); poetul și dramaturgul spaniol Alejandro Rodríguez Álvarez, știut sub pseudonimul Alejandro Casona (1965); tenorul german Fritz Wunderlich (1966);
cântăreţul, actorul şi jurnalistul sovietic Iuri Vizbor (1984); prozatorul, dramaturgul, scenaristul şi eseistul român Ion D.[esideriu] Sârbu (1989); violonistul francez Zino Francescatti (1991); filosoful britanic de origine austriacă Sir Karl Popper (1994); artista plastică română Ileana Balotă (1996); scriitorul român de etnie armeană Arșavir Acterian (1997); editorul elveţian Louis Nagel, fondatorul ghidurilor şi enciclopediilor de călătorie „Nagel” (1997); actorul român Dem Rădulescu (2000); publicistul român Aristide Buhoiu, reporter radio şi realizator de emisiuni de televiziune (2006); cântăreaţa franceză Cora Vaucaire (2011); dirijorul german Kurt Sanderling (2011); antreprenorul francez Edouard Leclerc, fondatorul reţelei de magazine „Leclerc” (2012); industriașul japonez Eiji Toyoda, care a adus compania „Toyota Motor Corporation” la recunoaștere mondială şi la profitabilitate maximă (2013); tenorul român Cornel Stavru (2015); preotul greco-catolic italian Gabriele Amorth, unul dintre cei mai cunoscuţi exorcişti din lume (2016) şi handbalistul şi antrenorul român Lascăr Pană, tehnician al echipei Minaur Baia Mare şi al naţionalei masculine a României (2017).
Septimiu Cioloboc
