Oameni & Fapte – 18 Aprilie

– Este cea de-a 108-a zi a lui 2018. Au mai rămas 257 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:30 şi va apune la ora 20:13.

– Azi e „Ziua Mondială a Radioamatorismului”, marcată din 18 aprilie 1925 când, la Paris, s-a luat hotărârea de înfiinţare a Uniunii Internaţionale a Radioamatorilor (IARU). Tot azi este „Ziua Internaţională a Monumentelor şi Siturilor”, stabilită în 1983 de Comitetul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor (ICOMOS), creat pe lângă UNESCO. Sărbătorită pentru prima dată în 1984, ziua oferă posibilitatea conştientizării diversităţii patrimoniului la nivel mondial, dar şi a vulnerabilităţii acestuia şi, în consecinţă, a eforturilor necesare pentru protecţia şi conservarea sa. Este Ziua Naţională a Republicii Zimbabwe, ţară în care se aniversează proclamarea independenţei din 1980, faţă de Mare Britanie.

– La 18 aprilie 1506, pe vremea Papei Iulius al II-lea, a început construcția bazilicii „Sfântul Petru” din Roma, iar în 1848, pe Câmpia Libertăţii din Blaj, a avut loc prima adunare politică a românilor transilvăneni (cunoscută ca „Adunarea din Duminica Tomii”), la care s-a hotărât convocarea, pentru 3/15 mai, a unei mari adunări populare la Blaj. Printre fruntaşii participanţi la adunare s-au numărat Simion Bărnuţiu, Avram Iancu, Al Papiu-Ilarian şi Ion Buteanu.

– Un cutremur cu magnitudinea de 7,8 grade pe scara Richter, produs în dimineaţa de 18 aprilie 1906, a omorât peste 3.000 de oameni şi a distrus o mare parte din orașul american San Francisco, California. În anul 1909 s-a înfiinţat „Societatea comunală pentru construcţia şi exploatarea tramvaielor în oraşul Bucureşti”, care primea concesiunea transportului de călători, iar în 18 aprilie 1912 vasul britanic „RMS Carpathia” a ajuns la New York cu 706 supraviețuitori ai dezastrului de pe „Titanic”.

– În 1918 s-a deschis, la Iaşi, prima expoziţie a grupării „Arta română”, fiind expuse lucrări ale artiştilor fondatori, printre care pictorii Ştefan Dimitrescu, Camil Ressu şi Nicolae Tonitza şi sculptorul Oscar Han, iar în anul 1931, după demisia guvernului român naţional-ţărănesc, s-a format un guvern de „tehnicieni”, prezidat de istoricul Nicolae Iorga, cabinet care nu s-a bucurat nici de sprijinul partidelor politice, nici de cel al cercurilor financiare şi nici de cel al Parlamentului României.

– La 18 aprilie 1941 aviația americană a bombardat oraşele japoneze Tokyo, Yokohama și Nagoya, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial şi tot atunci Franţa părăsea Societatea Națiunilor. În 1945 a fost fondată, la Arad, echipa română de fotbal UTA, iar în 1946 Liga Naţiunilor s-a autodizolvat, misiunea sa fiind transferată Organizaţiei Naţiunilor Unite. În 1947 guvernul britanic a hotărât reluarea relațiilor comerciale cu România, iar în anul 1949 Irlanda a părăsit Commonwealth-ul, devenind republică independentă.

– În 1951 a fost înființată Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, primul pas către viitoarea Uniune Europeană, iar în 18 aprilie 1955 a început Conferinţa de la Bandung (Indonezia), prima conferinţă afro-asiatică ce a pus, practic, bazele mişcării de nealiniere şi care a relevat interesul ţărilor în curs de dezvoltare de a acţiona într-un cadru internaţional organizat. În 1966 liderul comunist chinez Mao Zedung a lansat conceptul de „Marea Revoluție Culturală Proletară”, faptă în urma căreia China a intrat într-o fază de haos și teroare, iar în 1982 s-a hotărât schimbarea denumirii capitalei Republicii Zimbabwe din Salisbury în Harare. În anul 1991 a avut loc vizita oficială în România a preşedintelui francez François Mitterrand, prima vizită a unui şef de stat occidental după decembrie 1989, iar pe 18 aprilie 1994 s-a adoptat Legea impozitului pe venitul agricol în România. În anul 2002 fostul rege al Afganistanului, Mohammad Zaher Shah, s-a întors la Kabul, după 29 de ani de exil la Roma, iar în 2007 compania Google a lansat un instrument pentru protecția drepturilor de autor pe internet, denumit „Claim your content”.

– La 18 aprilie s-au născut: cântăreţul, organistul, pedagogul şi compozitorul italian Giacomo Carissimi (1605); economistul şi omul politic englez David Ricardo (1772); medicul şi scriitorul român Pavel Vasici-Ungureanu (1806); compozitorul austriac de origine belgiană Franz von Suppé (1819); chimistul francez Paul Emile Lecoq de Boisbaudran (1838); istoricul şi folcloristul român Nicolae Densușianu (1846); dirijorul american de origine poloneză Leopold Stokowski (1882); medicul chirurg român Victor Gomoiu (1882); șahistul argentinian de origine română Juan Iliesco (1898); matematicianul finlandez Lars Valerian Ahlfors (1907); actorul francez Jean Richard (1921); compozitorul român Ion Vintilă (1924); jurnalistul român Emanuel Valeriu (1925); politologul american Samuel P. Huntington, autorul celebrei lucrări „Ciocnirea civilizaţiilor” (1927); scriitorul, ziaristul, filantropul şi premierul polonez Tadeusz Mazowiecki, fost lider al mişcării „Solidaritatea” (1927); scriitorul şi liderul comunist român Dumitru Popescu, poreclit „Dumnezeu”, pentru duritatea cu care îşi trata subalternii (1928); portarul român de fotbal Ion Voinescu, suparnumit „Ţop” (1929); regizorul şi scenaristul român de film documentar Erich Nussbaum (1934); sculptorul de artă monumentală, regizorul şi cascadorul român Florin Codre (1943); compozitoarea canadiană de origine română Maya Badian (1945); prozatorul, eseistul şi dramaturgul român Marius Tupan (1945); dirijorul şi pianistul român Cristian Mandeal (1946); soprana americană Catherine Malfitano (1948); actorul român Eugen Cristea, prezentator şi realizator de emisiuni de televiziune (1952); regizorul român de film documentar Adrian Sârbu, fost director al trustului de presă MediaPro (1955); interpretul român de muzică populară Drăgan Muntean (1955) şi matematicianul american Michael J. Hopkins (1958).

– În 18 aprilie au murit: doctorul și botanistul englez Erasmus Darwin (1802); chimistul german Justus von Liebig (1873); actorul, traducătorul şi revoluţionarul paşoptist român Costache Aristia (1880); pictorul, gravorul şi desenatorul francez Gustave Moreau (1898); scriitorul român Panait Istrati (1935); compozitorul italian Ottorino Respighi (1936); scriitorul, istoricul literar şi pedagogul maghiar Ady Lajos, fratele poetului Ady Ende (1940); fizicianul şi inginerul englez Sir John Ambrose Fleming, inventatorul diodei (1945); fizicianul american de origine germană Albert Einstein, autorul teoriei relativităţii restrânse şi laureat Nobel (1955); dramaturgul, scriitorul, regizorul şi producătorul francez Marcel Pagnol (1974); compozitorul român Nicolae Buicliu (1974); pictorul și graficianul român Eugen Crăciun (2001); exploratorul, etnograful şi arheologul norvegian Thor Heyerdahl, care a străbătut Oceanul Pacific pe o plută din lemn de balsa (2002); scenaristul, regizorul şi poetul Emil Loteanu din Republica Moldova (2003); editoarea şi memorialista română Cornelia Pillat, istoric de artă şi istoric literar (2005); etnomuzicologul şi profesoara română Emilia Comişel (2010); realizatorul şi producătorul american de televiziune Dick Clark (2012); jurnalistul român Emanuel Valeriu, fost director general al Televiziunii Române (2012) şi desenatorul britanic Storm Elvin Thorgerson, designerul celor mai populare coperte de albume rock (2013).

Septimiu Cioloboc