Oameni & Fapte – 18 august
Publicat de Rotar Mirela, 18 august 2022, 06:00
– Este cea de-a 230-a zi a lui 2022. Au rămas 135 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 6:24 şi va apune la ora 20:27.
– Astăzi este „Ziua Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă «Dealu Spirii» al Municipiului Bucureşti”, stabilită începând cu 2013. Este data la care, în anul 1844, a luat fiinţă prima formaţiune de pompieri din Bucureşti.
– La 18 august 1201 s-a fondat orașul Riga, capitala Letoniei, iar în 1680 s-a organizat, din ordinul regelui Ludovic al XIV-lea, compania pariziană de teatru „Comedia Franceză” („Comédie-Française” sau „Théâtre-Française”), astăzi Teatrul Naţional al Franţei şi unul dintre cele mai prestigioase teatre europene, subvenţionat de stat, în care se joacă un repertoriu clasic.
– În 1844 s-a constituit, în România, „Roata de Pompieri” printr-un ofis semnat de principele Gheorghe Bibescu, la propunerea Departamentului Treburilor din Lăuntru. Serviciul nou-înfiinţat avea o structură militară şi era împărţit în şase grupe, cu un efectiv de 7 ofiţeri, 23 subofiţeri şi 256 soldaţi. Ca dotare tehnică, unitatea militară din Garnizoana Bucureştilor dispunea de 14 pompe de incendiu, un car de instrumente, 30 sacale, 48 cai, 40 căngi şi 50 lopeţi de lemn.
– În 1868 astronomul francez Pierre Jules César Janssen a descoperit heliul analizând cromosfera Soarelui în timpul unei eclipse solare totale în oraşul Guntur, din India. În 1877 a apărut, la Sibiu, revista „Albina Carpaţilor”, iar în 1916 Bulgaria a atacat Dobrogea românească, însă declarația de război a fost făcută abia a doua zi, pe 19 august.
– În 1920 s-a ratificat al 19-lea amendament al Constituţiei SUA care garanta dreptul la vot al femeilor, iar la 18 august 1934 gangsterul american de origine italiană Al Capone a fost transferat la închisoarea federală Alcatraz, pentru a preveni contactul cu lumea exterioară.
– În 1938 s-a semnat, la Sinaia, un acord între România, Marea Britanie şi Franţa (la care au aderat Germania şi Italia), document prin care controlul navigaţiei pe Dunărea maritimă (de la Brăila la Marea Neagră) era lăsat în grija Guvernului român. În anul 1939 autorităţile din Germania au încurajat moașele și medicii obstetricieni să raporteze nou-născuții cu handicap, începând astfel programul nazist de eutanasiere.
– 18 august 1940 a fost cea mai grea zi din Bătălia Angliei, o încleştare între armatele britanice şi naziste (în germană „Härtesten Tag”, iar în engleză „The Hardest Day”). Ambele tabere au suferit cele mai mari pierderi din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. În 1941, ca urmare a protestelor din Germania, führerul Adolf Hitler a ordonat încetarea uciderii sistematice a bolnavilor mintal și a handicapaților.
– La 18 august 1949 s-a adoptat Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 903 privind declararea zilei de 23 august ca sărbătoare națională a României. Hotărârea a fost abrogată în 1990, când se va proclama ziua de 1 Decembrie drept sărbătoare națională. Tot în 1949 s-a înfiinţat Agenţia Germană de Presă (Deutsche Presse Agentur) – DPA, cu sediul la Hamburg, cea mai mare agenţie de presă din Germania, cu sedii în 100 de ţări.
– Pe 18 august 1969 s-a încheiat, în SUA, Festivalul de la Woodstock, un eveniment muzical de patru zile, la care au participat artiști de referință în muzica rock a anilor 1960, iar la 18 august 1970 a început prima ediție a Taberei de sculptură în aer liber de la Măgura, comuna Tisău, județul Buzău, organizată între anii 1970-1985, la iniţiativa sculptorilor Gheorghe Coman și George Apostu. Proiectul a fost susținut de Uniunea Artiștilor Plastici din România, pentru a marca 16 secole de la prima atestare a orașului Buzău. Vreme de 16 ani, câte 16 sculptori au lucrat, în lunile august – septembrie, pe o temă la alegere, în blocuri de piatră de Măgura primite prin tragere la sorți, ajungîndu-se în final la 256 de lucrări, realizate de 163 de artiști, pe o suprafață de 21 de hectare. Tabăra este cel mai mare ansamblu național de sculptură în aer liber din țară.
– În 2008 tenismanul spaniol Rafael Nadal a devenit numărul 1 mondial, după ce a câștigat turneul de tenis de la Jocurile Olimpice de Vară de la Beijing. În finala turneului olimpic Nadal l-a întrecut pe chilianul Fernando Gonzalez cu 6-2, 7-6, 6-1.
– În 18 august s-au născut: matematicianul englez Brook Taylor (1685); matematicianul, fizicianul și inventatorul suedez Samuel Klingenstierna (1698); compozitorul și dirijorul italian Antonio Salieri (1750); exploratorul american Meriwether Lewis (1774); monarhul Franz Joseph I, împărat al Austriei și rege al Ungariei (1830); compozitorul francez [Benjamin Louis] Paul Godard (1849); scriitorul şi istoricul român Teodor V. Ştefanelli (1849); compozitorul, dirijorul de cor, muzicologul și profesorul român Eusebie Mandicevsky (1857); cântăreţul şi pedagogul român Dimitrie Popovici-Bayreuth (1860); tenorul austriac Leo Slezak (1873); mineralogul ceh František Slavík (1876); medicul, bacteriologul, imunologul şi epidemiologul român Mihai Ciucă (1883); fizicianul român Alexandru Cişman (1897); regizorul francez de film Marcel Carné (1906); prozatorul român Mihail Şerban (1911); istoricul, memorialistul, juristul, diplomatul, filologul, romancierul, jurnalistul și profesorul român Neagu Djuvara, filosof al istoriei (1916); producătorul francez de film şi scriitorul Alain Robbe-Grillet (1922); scriitorul rus Anatoli Kuzneţov (1929); prozatorul, eseistul, dramaturgul şi scenaristul român Paul Anghel (1931); regizorul, scenaristul şi actorul român Gheorghe Naghi (1932); medicul și profesorul francez Luc Antoine Montagnier, laureat al Premiului Nobel (1932); fotbalistul francez Just Fontaine, marcatorul celor mai multe goluri [13] la o ediție de Campionat Mondial (1933); actorul, regizorul, scenaristul şi producătorul francez de film Roman Polanski, de origine poloneză (1933); poetul român Ion Gheorghe (1935); actorul și regizorul american de film Robert Redford (1936); criticul român, istoricul şi teoreticianul literar Sorin Alexandrescu (1937); prozatorul, poetul şi ziaristul român Ilie Motrescu (1941); fotbalistul italian Giovani Rivera (1943); actorul american de film Patrick Swayze (1952); actrița americană Madeleine Stowe (1958); cantautoarea română Maria Gheorghiu, cunoscută interpretă de muzică folk şi realizatoare de emisiuni radio (1963); solistul vocal român Ovidiu Ioncu „Kempes”, lider al formației „Kempes” şi fost vocalist al trupelor „Cargo” şi „Rezident EX” (1966); actorul, scenaristul, regizorul şi producătorul american Edward Norton (1969); actorul american Christian Slater (1969); clericul musulman Murat Iusuf, şeful Cultului Musulman din România (1977); cântăreţul şi compozitorul britanic de origine libaneză Mika – pseudonimul lui Michael Holbrook Penniman Jr. (1983); actrița americană Victoria Marcello (1990) şi actrița și cântăreața americană Maia Mitchell (1993).
– La 18 august au murit: hanul mongol Ginghis Han (1227); pictorul italian Guido Reni (1642); preotul şi scriitorul român Varlaam, mitropolit al Moldovei (1657); chimistul german Friedrich Strohmeyer, care a descoperit cadmiul (1835); criticul literar, eseistul, jurnalistul şi scriitorul francez Honoré de Balzac (1850); cântărețul, cobzarul și violonistul român Barbu Lăutarul, pe numele real Vasile Barbu (1858); juristul și cărturarul român Damaschin Bojincă (1869); inventatorul scoțian Sir William Fairbairn (1874); șahistul german Luis Paulsen (1891); filosoful elvețian Richard Avenarius (1896); poetul şi dramaturgul spaniol Federico García Lorca (1936); industriaşul american Walter Chrysler, fondatul companiei de automobile care-i poartă numele (1940); eroul român, căpitan aviator Alexandru „Alecu” Șerbănescu, as al aviației de vânătoare române în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (1944); poetul român George Tutoveanu (1957); psihologul american Burrhus Frederic Skinner (1990); muzicologul român, scriitorul, pianistul, clavecinistul, criticul muzical şi realizatorul de emisiuni de radio şi televiziune Iosif Sava (1998); chimistul ceh Otto Wichterle, inventatorul lentilelor de contact (1998); preşedintele sud-coreean Kim Dae-jung, laureat Nobel pentru Pace (2009); desenatorul francez de origine suedeză Jean Tabary (2011); chirurgul român şi omul de cultură Constantin Teodorescu (2011); cântăreţul american Scott McKenzie, reprezentant de seamă al curentului „flower power” pop din anii ‘60 (2012); actorul român de teatru Mihai Gingulescu, actor al Teatrului Naţional Tîrgu-Mureş (2016); prezentatororul de televiziune, actorul, comediantul, cântărețul, dansatorul și scenaristul britanic Sir Bruce Forsyth, adevărată legendă a televiziunii britanice (2017); diplomatul ghanez Kofi Annan, fost secretar general al ONU și laureat al Premiului Nobel pentru Pace (2018); prezentatoarea română de televiziune Mariana Zaharescu, una dintre cele mai cunoscute voci ale emisiunii „Teleenciclopedia” (2019); actorul britanic de teatru și film Ben Cross, cunoscut pentru rolul din filmul „Chariots of Fire” (2020) și saxofonistul american de jazz Hal Singer, care a cântat împreună cu Ray Charles şi Billie Holiday (2020).
Septimiu Cioloboc
