Oameni & Fapte – 18 mai

– Este cea de-a 138-a zi a lui 2021. Au rămas 227 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:44 şi va apune la ora 20:53.

– Astăzi este „Ziua Internaţională a Muzeelor”, marcată din anul 1977, la iniţiativa Consiliului Internaţional al Muzeelor (ICOM), cu sediul la Paris. Tema din 2020 este „Muzeele ca huburi culturale: viitorul tradiției”.

– În anul 1388 s-a terminat construirea şi a avut loc sfinţirea bisericii mari a Mănăstirii Cozia (judeţul Vâlcea), ctitorie a lui Mircea cel Bătrân, domnitor al Ţării Româneşti. Cozia a fost principalul model al arhitecturii religioase din Muntenia vreme de patru secole. La data de 18 mai 1765 un incendiu de proporţii a distrus o mare parte din oraşul canadian Montréal, iar în 1804 Senatul Franţei îl proclama pe Napoleon Bonaparte ca împărat al francezilor, sub numele de Napoleon I (1804-1814 şi 1815). El a fost încoronat de către Papa Pius al VII-lea la 2 decembrie 1804, în cadrul unei ceremonii fastuoase la Catedrala Notre Dame din Paris.

– În 1812 asasinul englez John Bellingham a fost spânzurat în public, la o săptămână după ce l-a împuşcat mortal pe premierul britanic Spencer Perceval, iar în 1848 Dieta de la Cluj, în care românii (majoritari) nu erau reprezentaţi decât de un singur deputat, a votat „unirea” Transilvaniei cu Ungaria.

– În anul 1897 scriitorul irlandez Bram Stoker a publicat, la Londra, romanul „Dracula”, iar în noaptea de 18/19 mai 1910 coada cometei Halley a trecut pe lângă Terra, acela fiind cel mai apropiat contact din istorie dintre Pământ și o cometă, mulţi crezând atunci că a venit Sfârşitul Lumii. În 18 mai 1923 fizicianul român de origine germană Hermann Oberth a susţinut examenul de diplomă la Universitatea din Cluj, cu lucrarea „Racheta spre spaţiile planetare”, editată în acelaşi an, la München. Lucrarea avea să devină o operă de bază în tehnica rachetelor şi teoria zborului cosmic.

– În 1944, din ordinul lui Stalin, a început deportarea masivă a tătarilor din Peninsula Crimeea înspre Asia Centrală, iar în 1956 o echipă elveţiană de alpinişti a realizat prima ascensiune a Vârfului Lhotse din Munţii Himalaya, înalt de 8.516 metri. La 18 mai 1965 spionul israelian Eli Cohen a fost spânzurat la Damasc, capitala Siriei, iar în 1969 americanii au lansat naveta spaţială „Apollo 10” cu misiunea de a simula o aselenizare.

– La 18 mai 1974, în deșertul Rajahstan din provincia Pokhran (la graniţa cu Pakistanul), India a detonat cu succes prima sa armă nucleară, devenind a şasea ţară care posedă această armă, iar în 1977, la Geneva, s-a deschis spre semnare Convenţia internaţională privind interzicerea utilizării tehnicilor de modificare a mediului înconjurător în scopuri militare sau în orice alte scopuri ostile.

– În 18 mai 1980 vulcanul Sfânta Elena din statul american Washington a erupt, provocând moartea a 57 de oameni și pagube în valoare de 3 miliarde de dolari și tot atunci a avut loc masacrul de la Gwangju, din Coreea de Sud, unde guvernul a reprimat violent demonstraţiile studenţeşti pentru reforme democratice. Masacrul s-a soldat cu 207 morţi şi circa 1.000 de grav răniți.

– În 18 mai s-au născut: poetul, matematicianul şi astronomul persan Omar Khayyám (1048); matematicianul, fizicianul, astronomul şi diplomatul croat Rudjer Josip Bošković (1711); poetul, dramaturgul şi traducătorul român Gheorghe Sion (1822); fizicianul britanic Oliver Heaviside, care a descoperit ionosfera (1850); filosoful, scriitorul şi omul politic englez Bertrand Russell, laureat Nobel (1872); arhitectul şi urbanistul german Walter Adolph Gropius (1883); filosoful şi juristul român Mircea Djuvara (1886); poetul și eseistul român Eugeniu Speranția (1888); scriitorul islandez Gunnar Gunnarsson (1889); filosoful american de origine germană Rudolf Carnap (1891); basul italian Ezio Pinza (1892); regizorul american de film Frank Capra (1897); chimistul american Vincent du Vigneaud, laureat Nobel (1901); violonistul, dirijorul şi interpretul român de muzică populară Nicu Stănescu (1907); pianistul englez Sir Clifford Curzon (1907); regizorul şi scenaristul american Richard Brooks (1912); cântăreţul şi compozitorul francez Charles Trenet (1913); cântăreaţa basarabeancă Alla Baianova, „regina romanţelor ruseşti şi ţigăneşti” (1914); basul bulgar Boris Christoff (1914); compozitorul, profesorul, dirijorul şi muzicologul român Constantin Bugeanu (1916); actorul italian de film Massimo Girotti (1918); cardinalul polonez Karol Józef Wojtyła, viitorul Papă Ioan Paul al II-lea (1920); pianistul francez Samson François (1924); scriitorul francez François Nourissier (1927); scriitorul şi publicistul român de naţionalitate maghiară Domokos Géza, primul preşedinte al UDMR (1928); preotul român, etnomuzicologul, bizantinologul, paleograful și profesorul Florin Bucescu (1936); scriitorul român de etnie maghiară Lászlóffy Aladár (1937); fizicianul german Peter Grünberg, laureat Nobel (1939); magistratul italian Giovanni Falcone, mare duşman al Mafiei (1939); muzicianul, dirijorul, pianistul și profesorul polonez Justus Frantz (1944); regizorul şi animatorul român de teatru Gheorghe [Goange] Marinescu (1947); actriţa română Dana Tomiţă (1948); actorul român Sorin Medeleni (1952);

muzicianul român Michael Creţu, fostul soţ al cântăreţei germane Sandra (1957); tenismanul francez Yannick Noah (1960) şi cântăreața germană Sandra Ann Lauer, fosta soţie a muzicianului român Michael Creţu (1962).

– În 18 mai au murit: filosoful italian Pietro Pomponazzi (1525); regele incaș Túpac Amaru, cunoscut ca „ultimul Rege Inca” (1781); dramaturgul, editorul, inventatorul, ceasornicarul, muzicianul și politicianul francez Pierre-Augustin de Beaumarchais, părintele literar al celebrului Figaro, personajul central al trilogiei „Bărbierul din Sevilla”, „Nunta lui Figaro” şi „Mama vinovată” (1799); sculptorul român de origine germană Karl Storck (1887); compozitorul și pianistul spaniol Isaac Albéniz (1909); scriitorul englez George Meredith (1909); pianista, compozitoarea și cântăreaţa franco-spaniolă de operă Pauline Garcia Viardot, portretistă de talent (1910); compozitorul și dirijorul austriac Gustav Mahler (1911); prozatorul român Ioan Adam (1911); medicul militar francez Charles Louis Alphonse Laveran, laureat Nobel (1922); economistul şi sociologul german Werner Sombart (1941); organistul român de naționalitate poloneză Victor Bickerich (1964); prozatorul și dramaturgul american de origine armeană William Saroyan (1981); prozatorul, eseistul şi memorialistul român Alexandru Bădăuţă (1983); traducătorul român Aurel Covaci, cunoscător a 13 limbi (1993); balerinul şi actorul rus Aleksander Godunov (1995); actrița americană de film Elizabeth Montgomery (1995); tenorul, compozitorul de muzică vocală, poetul şi scriitorul român Valentin Teodorian (1995); filosoful, sociologul şi publicistul român de etnie maghiară Gáll Ernő (2000); jurnalista română Jeana Gheorghiu, realizatoare de emisiuni de radio şi televiziune (2007); prozatorul, eseistul şi publicistul român Mircea Horia Simionescu (2011); bas-baritonul german Dietrich Fischer-Dieskau (2012); regizorul, scenaristul, actorul şi producătorul rus de film Aleksei Balabanov (2013); istoricul, scriitorul şi profesorul american de origine română Radu Florescu (2014); cântăreţul şi actorul american Jerry Vale (2014) şi cineastul sud-coreean Kim Ji-Seok, fondator şi director adjunct al festivalului internaţional de film de la Busan – BIFF (2017).

Septimiu Cioloboc