Oameni & Fapte – 18 octombrie
Publicat de radiomures, 18 octombrie 2017, 06:00
– Este cea de-a 291-a zi a lui 2017. Au mai rămas 74 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:43 şi va apune la ora 18:30.
– Ortodocşii, greco catolicii şi romano catolicii îl sărbătoresc pe Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca. Azi este „Ziua Europeană de Luptă împotriva Traficului de Persoane”, adoptată în 2007 de Comisia Europeană, şi Ziua Independenţei Republicii Azerbaidjan, obţinută în 1991, faţă de URSS.
– În 1009 Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim a fost distrusă complet, din ordinul califului fatimid Al-Hakim bi-Amr Allah, iar în 1386 s-a deschis Universitatea din Heidelberg, cea mai veche universitate din Germania. În 1541 Dieta de la Debreţin recunoştea suzeranitatea Porţii Otomane asupra Transilvaniei, care devenea astfel principat autonom vasal, iar în 1599 s-a dat Bătălia de la Şelimbăr (astăzi localitate în judeţul Sibiu), încheiată cu victoria lui Mihai Viteazul asupra oştii principelui Andrei Báthory, succes care i-a adus coroana Transilvaniei. Învingătorul şi-a făcut intrarea triumfală în Alba Iulia la 21 octombrie 1599, când întreg teritoriul Transilvaniei trecea sub autoritatea sa.
– În 1685 regele Franţei, Ludovic al XIV-lea, a revocat Edictul de la Nantes, hotărâre prin care se interzicea exercitarea cultului protestant, iar în 1830 s-a pus piatra de temelie pentru construirea Memorialului de marmură Walhalla din localitatea Donaustauf, pe malul stâng al Dunării, în Bavaria. În 1851 scriitorul american Herman Melville a publicat romanul „Moby Dick”, sub titlul „The Whale” („Balena”), iar la 18 octombrie 1867 americanii au preluat regiunea Alaska, cumpărată de la ruşi cu 7,2 milioane de dolari.
– În 1878 Rusia a luat în stapânire totală Basarabia, iar în 1881 s-a inaugurat linia ferată Buzău – Mărăşeşti, prima de acest fel proiectată şi construită de ingineri români. În anul 1909 cavalerul francez Hugues d’Eywo filma, pe Hipodromul Băneasa din Bucureşti, demonstraţiile aviatorului Louis Blériot (francezul care a traversat primul Canalul Mânecii la bordul unui avion), aceasta fiind prima peliculă românescă cu subiect sportiv, din care s-au păstrat câteva fragmente, încadrate apoi într-un montaj de actualităţi. În anul 1918 apărea proclamaţia „Către naţiunea română”, care anunţa constituirea Consiliului Naţional Român Central, ca unic for de conducere a românilor transilvăneni. Consiliul se va ocupa de pregătirea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918.
– În 1922 s-a înființat, la Londra, „The British Broadcasting Company, Ltd.”, ce va fi înlocuită în 1927 de „British Broadcasting Corporation” (BBC), una din cele mai mari companii de televiziune din lume și cea mai importantă companie britanică de televiziune. În 1967 era prezentat, în cinematografele americane, filmul de desene animate „The Jungle Book” („Cartea junglei”) al studiourilor Walt Disney, iar în anul 2006 alpinistul român Ticu Lăcătușu şi doi germani au reușit să escaladeze, în premieră mondială, cel mai înalt vârf al Masivului Tsartse, din Mukut Himalaya (înalt de 6.403 metri), pe care l-au botezat „Peak Europa”, deoarece acesta nu avea nume pe hărţi.
– La 18 octombrie s-au născut: poetul italian Giambattista Marino (1569); Eugen de Savoia, feldmareșal al Sfântului Imperiu Roman, eliberatorul Ungariei și Transilvaniei de sub turci şi guvernator al Banatului (1663); pictorul italian Canaletto (1697); poetul, dramaturgul şi nuvelistul german Heinrich von Kleist (1777); chimistul german Christian Friedrich Schönbein, descoperitorul ozonului (1799); filosoful francez Henri Bergson, laureat Nobel (1859); poetul, prozatorul şi dramaturgul român George Ranetti (1875); dramaturgul, prozatorul şi eseistul român Mihail Sebastian (1907); actrița şi politiciana greacă Melina Merkouri (1925); cântărețul, chitaristul şi compozitorul american Chuck Berry (1926); actorul germano-polonez de film Klaus Kinski (1926); poetul şi dramaturgul român Coman Şova (1933); actriţa şi cântăreaţa americană de origine suedeză Inger Stevens (1934); poetul norvegian Jan Erik Vold (1939); dirijorul român Horia Andreescu (1946); jucătoarea americano-cehă de tenis Martina Navrátilová, de nouă ori câştigătoare a turneului de Mare Şlem de la Wimbledon (1956); actorul şi regizorul belgian Jean-Claude Van Damme, expert în arte marţiale (1960); cântărețul, actorul şi compozitorul român Ștefan Bănică Jr. (1967); omul politic român de etnie maghiară Kelemen Hunor, deputat UDMR (1967); jucătorul german de tenis Michael Stich (1968); producătorul şi regizorul român de film Raul Cristian, fost actor de filme porno (1973) şi actorul și cântărețul american Zac Efron (1987).
– În 18 octombrie au murit: pictorul flamand Jacob Jordaens (1678);
matematicianul englez Charles Babbage (1871); compozitorul francez Charles Gounod (1893); inventatorul american Thomas Alva Edison (1931); filosoful spaniol José Ortega y Gasset (1955); filosoful americano-german Leo Strauss (1973); soprana franceză Janine Micheau (1976); dramaturgul, prozatorul şi poetul român Teodor Mazilu (1980); poetul, prozatorul şi dramaturgul român Romulus Guga (1983); poetul, scriitorul și pictorul francez de origine belgiană Henri Michaux (1984); pictorul român Mihai Cismaru (2003); regizorul şi actorul român Ion Cojar (2009); dramaturgul şi prozatorul român Paul Everac (2011) şi actorul american Anthony Addabbo (2016).
Septimiu Cioloboc
