Oameni & Fapte- 18 septembrie

Publicat de radiomures, 18 septembrie 2015, 06:03

– Azi e „Ziua Mondială a Geologilor”, „Ziua Internaţională de Monitorizare a Apei” şi Ziua Naţională a Republicii Chile, ţară în care se aniversează proclamarea independenţei din 1810, faţă de Spania.

– La 18 septembrie anul 14 d.Hr. Senatul Roman îl confirma pe Tiberius ca împărat, după moartea naturală al lui Augustus, iar în 96 d.Hr. împăratul roman Domițian a fost asasinat în urma unei conjurații de palat. La data de 18 septembrie 324 d.Hr. Constantin cel Mare l-a învins pe Licinius în bătălia de la Chrysopolis, victorie prin care şi-a impus controlul asupra Imperiului Roman și care, în cele din urmă, a dus la creștinarea acestuia. În 1600 valahii conduşi de domnitorul Mihai Viteazul au fost învinşi la Mirăslău (astăzi comună în judeţul Alba) de trupele imperiale habsburgice comandate de generalul Gheorghe Basta.

– Pe 18 septembrie 1739, prin Pacea de la Belgrad (care încheia războiul ruso-austro-turc), Imperiul Habsburgic a restituit Oltenia Ţării Româneşti, iar în 1793 George Washington, primul preşedinte american, a pus piatra de temelie a Capitoliului din Washington, un adevărat simbol al Americii. În ziua de 18 septembrie 1809 s-a redeschis „The Royal Opera House” din Londra (numită pe atunci „Theatre Royal”) cu premiera „Macbeth”, de William Shakespeare. În anul 1851 a apărut prima ediție a ziarului american „The New York Times” sub titlul „The New York Daily Times”, iar în 1904 apărea, la București, până în anul 1930, săptămânalul umoristic „Furnica”.

– La 18 septembrie 1911 regizorul şi scenaristul român Grigore Brezeanu termina primul film artistic românesc, intitulat „Amor fatal”, avându-i în distribuţie pe Lucia Sturdza şi Tony Bulandra, iar în anul 1914 s-a încheiat
Acordul secret ruso-român prin care Rusia, în schimbul „neutralității prietenoase” a României, recunoștea dreptul țării noastre asupra teritoriilor locuite de români aflate în Austro-Ungaria. Specialiştii consideră acest acord ca primul pas serios al României spre alianţa cu Antanta. În anul 1931 a început agresiunea Japoniei împotriva Chinei, având ca rezultat ocuparea în mai puțin de cinci luni a întregului teritoriu al Chinei de nord-est, iar în ziua de 18 septembrie 1947 a fost inaugurat Teatrul Municipal din Bucureşti (astăzi Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”).

– La 18 septembrie 1952 actorul şi regizorul englez Charlie Chaplin a părăsit Statele Unite ale Americii pentru o călătorie în Europa și nu a putut reveni în ţară la ordinul lui John Edgar Hoover, directorul FBI. În 1954 s-a înfiinţat Compania TAROM (Transporturile Aeriene Române), prin reorganizarea Companiei Aeriene TARS, iar în ziua de 18 septembrie 1959 a fost fondată, la Strasbourg (Franţa), Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). În anul 1974 s-a inaugurat, la Sfântu Gheorghe, județul Covasna, „Monumentul Ostașului Român”, opera sculptorului Balogh Péter, iar pe 18 septembrie 1997 a intrat în vigoare Convenția ONU asupra interzicerii folosirii, stocării, producerii și transferului de mine antipersonal.

– În 18 septembrie s-au născut: împăratul roman Traian (53 d.Hr.); scriitorul englez Samuel Johnson (1709); fizicianul francez Léon Foucault, cel care a determinat viteza luminii şi a demonstrat mişcarea de rotaţie a Pământului cu ajutorul pendulului ce-i poartă numele (1819); compozitorul spaniol Pablo Sorozábal (1897); actriţa suedeză Greta Garbo (1905); poetul şi prozatorul român Stelian Filip (1924); poetul şi dramaturgul român Valeriu Sârbu (1931); prozatorul şi dramaturgul român Cicerone Sbanţu (1935); antropologul român Andrei Oișteanu, istoric al religiilor (1948); istoricul şi scriitorul român Corneliu Stoica (1950) şi actorul american James Gandolfini (1961).

– La 18 septembrie au murit: împăratul roman Domițian (asasinat în 96 d.Hr.); pictorul flamand Pieter Bruegel cel Bătrân (1569); matematicianul, fizicianul şi astronomul elvețian Leonhard Euler, creator al calculului variaţiilor (1783); poetul și ofițerul român Vasile Cârlova (1831); istoricul, arheologul și folcloristul român Grigore Tocilescu (1909); diplomatul şi economistul suedez Dag Hammarskjöld, laureat Nobel (1961); criticul şi colecţionarul român de artă Krikor H. Zambaccian, de etnie armeană (1962); fizicianul britanic John Douglas Cockcroft, laureat al Premiului Nobel (1967); dramaturgul şi prozatorul român Tudor Şoimaru (1967); muzicianul american James Marshall „Jimi” Hendrix, una dintre cele mai mari personalități ale hard-rock-ului (1970); scriitoarea şi jurnalista americană Katherine Anne Porter (1980); cântăreaţa română Ioana Radu, interpretă de romanţe şi muzică populară (1990); poetul, prozatorul şi traducătorul român Romulus Vulpescu (2012); interpretul român de romanţe şi muzică uşoară Nicolae Niţescu (2012); liderul comunist spaniol Santiago Carillo (2012) şi regizorul, scenaristul şi actorul american Richard C. Sarafian (2013).

Septimiu Cioloboc