Prima pagină » Eveniment » Oameni & Fapte – 19 aprilie

Oameni & Fapte – 19 aprilie

Radio România Mureș — Foto: Concepție grafică: Radio Târgu Mureș / Corina Muntean

Publicat de Corina Muntean, 19 aprilie 2021, 05:00

– Este cea de-a 109-a zi a lui 2021. Au mai rămas 256 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:27 şi va apune la ora 20:15.

– În statele americane Maine şi Massachusetts este „Ziua Patrioţilor” („Patriot’s Day”), marcată, din 1897, în a treia zi de luni din aprilie, când se comemorează începutul Războiului de Independenţă (mai exact, bătăliile din 1775 de la Lexington şi Concord, două oraşe apropiate de Boston). În această zi instituţiile publice, cu excepţia serviciilor federale, îşi închid porţile, la fel şi unele magazine. Au loc, de asemenea, diverse festivităţi, cum este şi celebrul maraton de la Boston. După cum relatează revista „L’Express”, este însă şi o zi în care se manifestă opoziţia faţă de guvernul federal. În ultimii 25 de ani, în această zi au avut loc mai multe atacuri sângeroase.

– În 1849 a avut loc semnarea Convenţiei ruso-turce de la Balta-Liman, care consfinţea pe plan diplomatic internaţional înăbuşirea Revoluţiei de la 1848 din Ţările Române. Convenţia prevedea, între altele, ţinerea sub ocupaţie a Principatelor pentru „a reprima orice mişcare de insurecţionare”. Au fost numiţi domnitori Barbu Ştirbei (în Ţara Românească) şi Grigore Alexandru Ghica (în Moldova).

– În 1862 s-a creat, la Cernăuţi, „Reuniunea română de lectură”, transformată apoi în „Societatea pentru cultura şi literatura română din Bucovina”, iar în 1904 orașul canadian Toronto a fost cuprins de un mare incendiu, care a distrus 104 clădiri, prejudiciul total fiind de 10 milioane de dolari canadieni, însă niciun om nu și-a pierdut viața. În 1919 a apărut, la Bucureşti, revista literară „Sburătorul”, condusă de Eugen Lovinescu, iar la 19 aprilie 1909 s-a publicat Legea privind arendarea moşiilor statului român către asociaţiile ţărăneşti.

– În 1927, din cauza „obscenității” din piesa „Sex”, cântăreața și actrița americană Mae West era condamnată la 10 zile de închisoare la New York. După opt zile, a fost eliberată pentru bună purtare. La 19 aprilie 1932 a apărut, în România, Legea pentru asanarea datoriilor agricole (cunoscută și ca Legea de conversiune a datoriilor agricole), prin care se reduceau datoriile proprietarilor agricoli.

– În 19 aprilie 1943 s-a declanşat revolta populaţiei evreieşti din ghetoul Varşoviei împotriva trupelor germane, încheiată cu o reprimare sângeroasă: 60.000 de morţi şi ghetoul complet distrus. Ziua este marcată din anul 1979 (ca „Ziua Holocaustului”), la iniţiativa Parlamentului israelian, în amintirea celor circa şase milioane de evrei ucişi în Al Doilea Război Mondial.

– În 19 aprilie 1962 s-a constituit, la Bucureşti, Uniunea Societăţilor de Ştiinţe Medicale din România, iar în 1995 clădirea federală Murrah din orașul american Oklahoma a fost ținta unui atac terorist. În urma exploziilor au murit 168 de persoane, printre care 8 ofițeri federali.

– Între 19-20 aprilie 1995 a avut loc, la Bucureşti, reuniunea de constituire a Comitetului Parlamentar Mixt Uniunea Europeană – România, iar în 2000 un avion „Boeing 737-200” al companiei „Philippine Airlines” s-a prăbușit în timpul aterizării pe insula Samal, toți cei 131 de pasageri pierzându-şi viaţa.

– În 2002 s-a lansat canalul TVR Cultural al Televiziunii publice române, iar în anul 2004 a fost lansat postul de televiziune „Pro Cinema”, primul post românesc dedicat exclusiv filmelor. În anul 2005 cardinalii întruniți în conclav l-au ales pe Joseph Ratzinger în funcția de episcop al Romei și papă al Bisericii Catolice, sub numele de Papa Benedict al XVI-lea.

– Pe 19 aprilie 2007, la iniţiativa PSD, Parlamentul României a aprobat hotărârea de suspendare din funcţie, pentru o lună, a preşedintelui Traian Băsescu – o premieră pe scena politică românească, faptă rămasă însă fără rezultatul scontat. În 2011 liderul cubanez Fidel Castro a demisionat din funcția de prim secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba, după 45 de ani de deținere a acestui titlu.

– La 19 aprilie s-au născut: scriitorul, dramaturgul și inginerul spaniol José Echegaray, laureat Nobel (1832); scriitorul român Calistrat Hogaș (1847); inginerul român Anghel Saligny (1854); chimistul francez Charles Moreau (1863); pictorița română Elena Alexandrina Bednarik (1883); geograful român Vintilă M. Mihăilescu (1890); poetul rus Georgi Adamovici (1892); traducătoarea, eseista şi profesoara română Ana Cartianu (1908); inginerul român Nicolae Tipei, specialist în electromecanică şi aeronautică (1913); scriitorul danez Sven Hassel, autor de literatură de război (1917); poetul, prozatorul şi traducătorul român Adrian Rogoz (1921); istoricul şi criticul literar român Ileana Vrancea (1929); pictorul și sculptorul columbian Fernando Botero (1932); actrița americană Jayne Mansfield (1933); actorul, compozitorul şi cântăreţul englez Dudley Moore (1935); românul Andrei Giurgea, unul dintre cei mai cunoscuţi radioamatori din lume – indicativul YO3AC (1941); poetul român Ioan Gliga (1944); muzicianul român Nicu Covaci, liderul trupei rock „Phoenix” (1947); pianistul american Murray Perahia (1947); violonistul şi dirijorul francez Yan-Pascal Tortelier (1947); designerul spaniol Paloma Picasso, fiica lui Pablo Picasso (1949); profesoara română Maria-Ana Tupan, istoric şi teoretician literar (1949); criticul literar şi jurnalistul român Radu G. Țeposu (1954); scriitorul, traducătorul, editorul, antologatorul, bloggerul, redactorul şi publicist-comentatorul român Ştefan Ghidoveanu (1955); ÎPS Ciprian, arhiepiscop al Buzăului şi Vrancei (1965); compozitorul şi interpretul român de muzică uşoară Marius Dragomir (1969); fotbalistul român Marius Măldărășanu (1975); actorul, regizorul, scenaristul și producătorul american James Franco (1978); actriţa americană Kate Hudson (1979) și jucătoarea rusă de tenis Maria Șarapova (1987).

– În 19 aprilie au murit: pictorul italian Paolo Veronese (1588); pictorul italian Canaletto (1768); poetul britanic George Noel Gordon, lord Byron (1824); naturalistul britanic Charles Darwin, autorul teoriei evoluției speciilor (1882); astronomul şi chimistul britanic Warren de la Rue, pionier al fotografiei astronomice (1889); criticul literar și publicistul român Raicu Ionescu-Rion (1895); fizicianul francez Pierre Curie, laureat Nobel (1906); filosoful și logicianul american Charles Peirce, fondator al curentului filosofic pragmatism (1914); preotul şi istoricul român de etnie germană Viktor Roth (1936); pictoriţa franceză Suzanne Valadon, mama pictorului Maurice Utrillo (1938); omul politic german Konrad Adenauer, primul cancelar al Germaniei federale (1967); lingvistul și istoricul literar român de origine franceză Henri Jaguier (1980); pictorul român Iosif Keber, specializat în pictura bisericească şi restaurarea lăcaşurilor de cult (1989); scriitoarea britanică Daphne du Maurier (1989); poetul, eseistul şi diplomatul mexican Octavio Paz, laureat Nobel (1998); britanicul Norris McWhirter, co-fondator, alături de fratele său geamăn Ross, al „Guinness Book of Records” (2004); chimista română Maria Brezeanu (2005); scriitorul britanic J.[ames] G.[raham] Ballard, autor de literatură științifico-fantastică (2009); actriţa britanică Elisabeth Sladen (2011); pictorul, sculptorul, gravorul, medalistul și ceramistul român Octavian Penda (2011); biologul francez François Jacob, laureat al Premiului Nobel (2013); actorul american de film Allan Arbus (2013); biologul şi profesorul francez François Jacob, laureat Nobel (2013); jurnalistul american Al Neuharth, cel care a fondat publicaţia „USA Today” (2013); cântăreţul francez de origine egipteană Richard Anthony (2015); președintele şi avocatul chilian Patricio Aylwin Azocar (2016); chimistul american de origine austriacă Walter Kohn, laureat Nobel (2016); generalul de brigadă, scriitorul şi jurnalistul militar român Oliver Lustig, supravieţuitor al lagărului de exterminare de la Auschwitz (2017); sportivul italian Bruno Sammartino, legendă a wrestlingului mondial (2018); cascadorul român Adrian Pavlovschi, unul dintre creatorii școlii de cascadori din țara noastră (2018); radiofonistul şi politologul român Justin Liuba, fost director al postului Radio Europa Liberă (2020) și istoricul militar român, arheologul și muzeograful Floricel Marinescu (2020).