Oameni & Fapte – 19 februarie

Publicat de Corina Muntean, 19 februarie 2018, 06:00

– Este cea de-a 50-a zi a lui 2018. Au mai rămas 315 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:19 şi va apune la ora 17:53.

Sursa foto: wikipedia.org

– Ortodocşii şi greco catolicii încep Postul Mare. Azi este „Ziua Brâncuşi”, sărbătoare naţională a României, deoarece la 19 februarie 1876, în Hobiţa, judeţul Gorj, s-a născut sculptorul român Constantin Brâncuşi, personalitate marcantă a artei secolului XX. Ziua naşterii sale este sărbătorită în toată lumea şi înscrisă în calendarul cultural universal. Potrivit legii, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza sau sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.

– În SUA este sărbătorită „Ziua Preşedintelui” („President’s Day”), marcată, anual, în a treia zi de luni din februarie. Iniţial s-a sărbătorit la 22 februarie, în onoarea lui George Washington (născut în 1732), primul preşedinte al SUA, însă din anul 1971 această zi este un omagiu adus tuturor preşedinţilor americani.

– La 19 februarie 197 d.Hr. împăratul roman Septimius Severus l-a învins pe uzurpatorul Clodius Albinus în bătălia de la Lugdunum, în confruntarea cu cele mai multe victime dintre toate cele care au opus două armate romane.
Mult mai târziu, în anul 1866 a apărut lucrarea geneticianului german de origine cehă Gregor Mendel, „Cercetări asupra plantelor hibride”, carte în care sunt formulate legile fundamentale ale eredității („Legile lui Mendel”).

– În anul 1878 s-a semnat Tratatul de pace ruso-turc de la San Stefano, act ce încheia războiul ruso-turc, recunoștea independența României, dar sacrifica Dobrogea, care era cedată Rusiei – imperiu care își rezerva dreptul de a o schimba cu partea Basarabiei detașată în anul 1856. Tot pe 19 februarie 1878 savantul american Thomas Edison prezenta o invenţie revoluţionară pentru vremea aceea, fonograful, primul aparat folosit pentru înregistrarea şi reproducerea mecanică a sunetelor. Aparatul avea două diafragme cu ac, unul pentru înregistrare şi celălat pentru redare. Lui Edison i-a venit această idee în timp ce lucra la o modalitate de a înregistra comunicarea telefonică, în laboratorul său din Menlo Park, statul New Jersey.

– În 19 februarie 1927, sub conducerea doctorului Nicolae Lupu, o parte din Partidul Național-Țărănesc Român s-a desprins, creând Partidul Țărănesc.

– În 1933 echipajul românesc de bob, două persoane, alcătuit din Alexandru Papană şi Dumitru Hubert, a cucerit medalia de aur la Campionatul Mondial de bob de la Schreiberhau, din Germania (azi Szklarska Poręba, în Polonia), iar la 19 februarie 1964 România a fost desemnată, împreună cu alte state, să facă parte din Comisia specială a Organizaţiei Naţiunilor Unite, pentru elaborarea principiilor de drept internaţional referitoare la relaţiile prieteneşti de cooperare între state.

– În 1970 s-a constituit, la Bucureşti, Academia de Științe Sociale și Politice, avându-l ca președinte de onoare pe Nicolae Ceaușescu, șeful statului, iar în 1986 URSS a plasat pe orbită primul element al staţiei orbitale „Mir”, care a fost „locuită”, de-a lungul timpului, de astronauţi de diferite naţionalităţi şi care a funcţionat ca un adevărat laborator spaţial. Misiunea staţiei „Mir” s-a încheiat după 15 ani de orbitare în jurul Pământului, la 23 martie 2001, când s-a dezintegrat în atmosferă, deasupra Pacificului de Sud.

– În 1990 s-a înfiinţat Uniunea Teatrală din România (UNITER), al cărei preşedinte este, de la fondare, actorul Ion Caramitru, iar în 1992 a intrat în vigoare Acordul privind reconcilierea, neagresiunea şi cooperarea dintre Nordul şi Sudul Peninsulei Coreea. La aceeaşi dată s-a semnat şi Declaraţia privind crearea unei zone denuclearizate în Peninsula Coreea. În 2005, cel mai mare cinematograf din sud-estul Europei, „Movieplex”, s-a deschis în complexul comercial „Plaza România” din București, iar în 2007 postul „Radio România Muzical” începea să emită prin satelit.

– La 19 februarie s-au născut: astronomul polonez Nicolaus Copernicus (1473); botanistul flamand Charles de L’Ecluse (1526); violoncelistul şi compozitorul italian Luigi Boccherini (1743); poetul, dramaturgul şi traducătorul italian Vincenzo Monti (1754); chimistul german Ferdinand Reich (1799); medicul patolog şi filosoful austriac Carl von Rokitansky (1804); romancierul şi autorul dramatic francez Jules Sandeau (1811); poetul şi dramaturgul polonez Zygmunt Krasiński (1812); jurnalistul și activistul elvețian Élie Ducommun, laureat Nobel (1833); compozitorul, folcloristul şi muzicologul iberic Felipe Pedrell (1841); soprana de origine italiană Adelina Patti (1843); etnograful, muzeograful şi publicistul sas Emil Sigerus, din Transilvania (1854); chimistul suedez Svante August Arrhenius, laureat Nobel (1859); folcloristul, etnograful şi scriitorul român Arthur Gorovei (1864); sculptorul român Constantin Brâncuși (1876); fizicianul român Traian Gheorghiu (1887); medicul, demograful, statisticianul, editorul şi publicistul român Sabin Manuilă (1894); pictorul şi graficianul german Hans Grundig (1901); traducătoarea şi eseista română Ana Cartianu (1908); actriţa britanică de film Merle Oberon (1911);

actorul american Lee Marvin (1924); regizorul de film şi scenaristul francez Jacques Deray (1929); regizorul american de film John Frankenheimer (1930); creatorul de modă francez Jean-Louis Scherrer (1935); poetul şi dramaturgul român Marin Sorescu (1936); cântăreața română Irina Loghin (1939); scriitorul peruan Alfredo Bryce Echenique (1939); prozatorul, dramaturgul și regizorul român Mircea Radu Iacoban (1940); cântăreaţa română de muzică populară Maria Butaciu (1940); pianistul şi compozitorul francez de origine argentiniană Carlos Roqué Alsina (1941); fizicianul american David Gross, laureat Nobel (1941); biochimistul britanic Timothy Hunt, câştigător al Nobel-ului (1943); actrița română Maria Ploae (1951); fotbalistul brazilian Socrates (1954); actorul american Jeff Daniels (1955); biologul american Roderick MacKinnon, laureat Nobel (1956); cântărețul austriac Falco (1957); cântărețul britanic Seal (1963); dramaturgul şi scriitorul rus Dmitri Lipskerov (1964); actorul american Benicio del Toro (1967) şi înotătoarea română Camelia Potec, actuala şefă a Federaţiei Române de Nataţie (1982).

– În 19 februarie au murit: compozitorul italian Orazio Vecchi (1605); fizicianul şi chimistul german Friedrich Hoffmann (1660); dramaturgul şi publicistul german Georg Büchner (1837); scriitorul olandez Multatuli (1887); matematicianul german Karl Weierstrass (1897); fizicianul și filozoful austriac Ernst Mach, autorul „numărului Mach” (1916); compozitorul austriac Robert Fuchs (1927); scriitorul argentinian de origine uruguayană Horacio Quiroga (1937); romancierul şi dramaturgul francez André Gide, laureat Nobel (1951); criticul literar, sociologul, antropologul şi paleontologul român Henric Sanielevici (1951); scriitorul norvegian Knut Hamsun, laureat Nobel (1952); chimistul român Eugen I. Angelescu (1968); contrabasistul şi pedagogul român de origine austriacă Joseph Prunner (1969); violonistul maghiar Szigeti József (1973); compozitorul italian Luigi Dallapiccola (1975); muzicianul australian Bonn Scott, solistulul trupei de muzică rock „AC/DC” (1980); poetul, eseistul şi filosoful francez René Char (1988); regizorul, scenaristul şi producătorul britanic de film Michael Powell (1990); istoricul literar şi folcloristul român I.[on] C.[onstantin] Chiţimia (1996); liderul comunist chinez Deng Xiaoping (1997); pictorul şi arhitectul austriac Friedensreich Hundertwasser (2000); regizorul american de film Stanley Kramer (2001); cântăreţul şi compozitorul francez Charles Trenet (2001); balerina rusă Natalia Bessmertnova (2008); Gheorghe Comănescu, mare maestru al Marii Loji Naţionale din România (2008); compozitorul român Dan Iagnov (2012); fizicianul american Robert Coleman Richardson, laureat Nobel (2013); scriitorul italian, editorul, filosoful, semioticianul şi profesorul Umberto Eco (2016) şi scriitoarea americană Harper Lee (2016).

Septimiu Cioloboc