Oameni & Fapte – 19 ianuarie

Publicat de Corina Muntean, 19 ianuarie 2022, 06:01

– Este cea de-a 19-a zi a lui 2022. Au mai rămas 346 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:59 şi va apune la ora 17:06.

– La 19 ianuarie 1419, în Războiul de 100 de ani, orașul francez Rouen s-a predat regelui Henric al V-lea al Angliei, iar în 1806 Marea Britanie ocupa Capul Bunei Speranțe, aflat în sudul Africii, pe coasta Oceanului Atlantic. În anul 1821 s-a constituit Comitetul de Oblăduire, menit să asigure conducerea Ţării Româneşti până la stabilirea succesorului fostului domnitor, Alexandru Şuţu, decedat cu o zi înainte. Comitetul l-a desemnat pe Tudor Vladimirescu „să ridice norodul la arme” pentru răsturnarea regimului fanariot, înlăturarea stăpânirii otomane şi cucerirea independenţei.

– Pe 19 ianuarie 1834 s-a deschis, la Bucureşti, Şcoala de Muzică Vocală, de Declamaţie şi Literatură a Societăţii Filarmonice, cu scopul de a pregăti actori calificaţi. Şcoala va constitui nucleul viitorului Conservator. În 1849, în timpul apărării Munţilor Apuseni de către armatele ţărăneşti conduse de Avram Iancu, moţii au obţinut o importantă victorie la Mărişel, împotriva unei oşti a nemeşimii maghiare. În 1853, la Teatro Apollo din Roma, a avut loc premiera operei „Trubadurul” („Il Trovatore”), a compozitorului italian Giuseppe Verdi, iar în anul 1889 statul român a devenit proprietarul tuturor căilor ferate de pe teritoriul României, care măsurau 1.377 de kilometri.

Foto: Dragos Cristescu / MEDIAFAX FOTO

– Pe 19 ianuarie 1922 s-a format, în România, un guvern liberal, în frunte cu Ion I. C. Brătianu, care va conduce autoritar până în noiembrie 1927, cu o întrerupere în perioada martie 1926 – iunie 1927, iar în 1960 se constituia, la Bucureşti, Comitetul Român pentru Colaborare şi Înţelegere Reciprocă între Popoarele din Balcani. În 1999 minerii români au intrat în Târgu Jiu, după forțarea barajului din Defileul Jiului. Armata a avertizat că va interveni în dea de-A Cincea Mineriadă, „dacă forțele de ordine nu ar reuși să controleze situația”, iar președintele de atunci al României, Emil Constantinescu, a precizat că autoritățile sunt hotărâte să împiedice repetarea descinderilor ortacilor din 1990 și 1991, în Bucureşti. Minerii au refuzat să negocieze cu o comisie guvernamentală desemnată în acest sens.

– La 19 ianuarie 2006 NASA a lansat prima sondă spaţială, „New Horizons”, către Planeta Pluto, în cadrul Programului New Frontiers, sondă care a călătorit inițial cu 57.000 km/h, dar după ce a folosit gravitația lui Jupiter a zburat cu 75.000 km/h și a ajuns pe planeta Pluto în iulie 2015.

– În 19 ianuarie s-au născut: matematicianul, chimistul, inginerul și inventatorul scoţian James Watt, autorul mașinii cu abur (1736); scriitorul francez Bernardin de Saint-Pierre (1737); astronomul german Johann Elert Bode (1747); filosoful și sociologul francez Auguste Comte (1798); traducătorul şi fabulistul român Alexandru [Alecu] Donici (1806); generalul american confederat Robert E. Lee (1807); scriitorul, poetul, criticul literar şi editorul american Edgar Allan Poe (1809); inginerul, inventatorul şi industriaşul englez Henry Bessemer (1813); pictorul francez Paul Cézanne (1839); chimistul austriac Ernst Ludwig (1842); astronomul olandez Jacobus Cornelius Kapteyn, care a studiat intensiv Calea Lactee (1851); economistul şi sociologul german Werner Sombart (1863); dirijorul, compozitorul și profesorul român Ionel Brătianu (1885); fizicianul român Ștefan Procopiu (1890); traducătoarea română Laura Dragomirescu (1893); compozitorul german Boris Blacher (1903); pictorul român Bălaşa Ionescu (1919); diplomatul şi omul politic peruan Javier Pérez de Cuéllar, fost secretar general al ONU (1920); profesorul doctor român Ion Gherman, specialist în parazitologia clinică (1920); scriitoarea americană Patricia Highsmith (1921); regizorul, scenaristul şi actorul polonez de film Jerzy Kawalerowicz (1922); poetul portughez Eugenio de Andrade (1923); filosoful, scriitorul și jurnalistul francez Jean-François Revel (1924); fizicianul român Dumitru Felician Lăzăroiu (1926); cântăreața română Romica Puceanu, considerată „regina muzicii lăutărești” (1927); compozitorul, instrumentistul şi dirijorul român de etnie maghiară Bács Ludovic (1930); regizorul român de film documentar Slavomir Popovici (1930); regizorul, actorul, producătorul şi scenaristul american Richard Lester (1932); interpretul de muzică uşoară, compozitorul şi orchestratorul român Constantin Drăghici (1932); fizicianul german Herbert Walther (1935); părintele arhidiacon, dirijorul de cor, compozitorul şi instrumentistul român Alexandru Racu (1937); cântăreţul american Phil Everly, unul dintre fondatorii formaţiei „Everly Brothers” (1939); graficiana română Cristina Crinteanu (1941); actrița română Daniela Anencov, care a jucat în spectacole pentru copii (1942); cântăreaţa, compozitoarea şi textiera americană de muzică rock Janis Joplin (1943); prozatorul şi poetul român Ion Nicolescu (1943); scriitorul britanic Julian Patrick Barnes (1946); soprana română Georgeta Stoleriu (1946); cântăreaţa americană de muzică country, compozitoarea şi actriţa de film Dolly Parton (1946); vocalistul englez Rod Evans, membru fondator al trupei „Deep Purple” (1947); cântărețul și chitaristul britanic Robert Palmer (1949); actrița, cântăreața și compozitoarea americană Katey Sagal, cunoscută din filmul serial de comedie „Married… with Children” (1954); dirijorul englez Sir Simon Rattle (1955); actriţa americană Simone Missick (1982) şi jucătorul român de tenis Horia Tecău (1985).

– La 19 ianuarie au murit: maestrul cântăreţ, compozitorul şi poetul german Hans Sachs (1576); cărturarul român Anastasie Crimca, mitropolit al Moldovei (1629); filosoful francez Pierre-Joseph Proudhon (1865); compozitorul, violonistul, dirijorul şi pedagogul austriac Ludovic Wiest, naturalizat român (1889); filosoful indian Debendranath Tagore (1905); medicul ceh Iacob Felix, naturalizat român (1905); scriitorul sârb Branislav Nusić (1938); compozitorul, violonistul și criticul muzical român Constantin C. Nottara, fiul actorului Constantin I. Nottara (1951); istoricul literar, bibliograful şi publicistul român Barbu Lăzăreanu (1957); poetul, prozatorul şi traducătorul român Constantin Argeşanu (1964); inginerul român Martin Bercovici, unul dintre pionierii planurilor de electrificare a României (1971); istoricul român Romulus Cândea (1973); traducătoarea și jurnalista română de radio şi televiziune Catinca Ralea (1981); prozatorul şi traducătorul român Ovid-Aron Densușianu, fiul lui Ovid Densușianu (1985); sculptorul român Iftimie Bârleanu (1986); dirijorul rus Evgheni Mravinski (1988); compozitorul, folcloristul, dirijorul şi profesorul român Mihai Bruchenthal (1989); compozitorul român Elly Roman (1996); scriitoarea portugheză Maria Judite de Carvalho (1998); chitaristul american Carl Perkins, pionier al rockabilly (1998); actrița americană de film de origine austriacă Hedy Lamarr (2000); istoricul literar român Emil Turdeanu (2002); scriitoarea şi publicista franceză Françoise Giroud (2003); cântăreţul afro-american Wilson Pickett (2006); inginerul român Sergiu I. Chiriacescu, specialist în dinamica maşinilor (2010); portarul român de fotbal Mihai Ionescu, declarat, în sezonul 1965-1966, cel mai bun portar de fotbal din România (2011); actorul american Paul Ainsley (2013); compozitorul american John Braheny (2013); actorul american Danny Windsor (2013); pictorul român Aurel Nedel (2014); inventatorul şi inginerul român Virgilius Justin Capră, autor a peste 130 de invenţii, dintre care 72 prototipuri de automobile cu consum redus de combustibil, 7 aparate de zbor şi 15 motoare neconvenţionale (2015); regizorul şi scenaristul italian Ettore Scola (2016); cântăreaţa şi textiera braziliană Loalwa Braz Viera (2017) și actrița americană de film Dorothy Malone (2018).

Septimiu Cioloboc