Oameni & Fapte – 19 martie
Publicat de Corina Muntean, 19 martie 2021, 06:00
– Este cea de-a 78-a zi a lui 2021. Au mai rămas 287 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:27 şi va apune la ora 18:33.
– Creştinii romano-catolici și greco-catolici îl sărbătoresc pe Sfântul Iosif, soţul Sfintei Fecioare Maria și Patronul Bisericii Universale, iar în Spania, Portugalia și Belgia este „Ziua Tatălui”, sau „Ziua Sfântului Iosif”.
– Astăzi este „Ziua Internaţională a Somnului”, marcată la iniţiativa OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii). Sărbătorită prima dată la 14 martie 2008, este marcată, anual, în vinerea dinaintea echinocţiului de primăvară, fiind menită să aducă în atenţie importanţa pentru sănătate a unui somn de calitate şi să ne avertizeze asupra pericolului pe care îl prezintă tulburările de somn, în special a apneii obstructive. Sloganul din 2021 este: „Somn regulat, viitor sănătos”. La noi se marchează „Ziua Paşaportului Românesc”, deoarece la 19 martie 1912 a apărut Înaltul Decret Regal numărul 1.758 – prima lege românească ce reglementa regimul paşapoartelor.
– La 19 martie 1279, prin victoria mongolilor Dinastiei Yuan în bătălia navală de la Yamen, a luat sfârșit Dinastia Song în China, iar în 1823 primul împărat al Mexicului, Augustin I, a abdicat în urma protestelor conduse de generalul Antonio López de Santa Anna. În 19 martie 1859 a avut loc, la Paris, premiera operei „Faust” a compozitorului francez Charles Gounod, iar în 1907 Parlamentul Ungariei vota „Legile Appónyi”, care vizau desfiinţarea şcolilor confesionale româneşti, slovace şi sârbe şi înlocuirea lor cu şcoli de stat cu limba de predare maghiară, urmărindu-se întărirea procesului de maghiarizare forţată a naţionalităţilor din Ungaria. O altă premieră muzicală a avut loc în anul 1913, la „Metropolitan Opera” din New York: versiunea integrală a operei „Boris Godunov” semnată de compozitorul rus Modest Petrovici Musorski.
Foto: Radio Târgu Mureș / Corina Muntean
– La 19 martie 1915 era fotografiată pentru prima oară Pluto, însă fără a fi recunoscută ca planetă. Pluto, un corp ceresc pitic din Sistemul Solar, al doilea ca mărime după Eris, a fost recunoscut ca planetă abia în anul 1930. La Universitatea din București, în contextul măsurilor de pedepsire a celor care au pactizat cu germanii în Primul Război Mondial, s-a instituit în 1919 o „comisie de cercetare” a profesorilor universitari. Au fost incriminate mai multe cadre didactice universitare care s-au comportat servil pe vremea ocupației germane. Unele au fost îndepărtate din învățământ, iar altora li s-a interzis, temporar, să țină cursuri.
– „City Bank” din New York devenea la 19 martie 1931 prima bancă victimă a unui jaf armat din istoria SUA, iar în Europa anului 1944 trupele naziste au ocupat Ungaria, în Al Doilea Război Mondial. În 1945 Adolf Hitler a semnat „Decretul Nero”, privind distrugerea infrastructurii economiei germane, pentru a numai putea fi utilizată de Aliaţi.
– În 19 martie 1949 începea Congresul de unificare a organizaţiilor de tineret şi crearea Uniunii Tineretului Muncitor din România, care, din 1965, va purta numele de Uniunea Tineretului Comunist. Tot în 1949 atletul Dumitru Paraschivescu a devenit primul sportiv al ţării noastre care stabilea un record mondial în aer liber la București: o oră, 8 minute şi 28 de secunde, în proba de 15 kilometri marş. În 1953, la Hollywood şi New York, s-au televizat în premieră Premiile Academiei Americane de Film (Premiile Oscar), ajunse la cea de-a 25-a ediţie, iar în 1958 a fost creat Parlamentul European, ca for consultativ al Uniunii Europene. Unii cu democraţia, alţii cu bâtele: în 1990 izbucneau
violențele interetnice de la Tîrgu-Mureș.
– La 19 martie s-au născut: pictorul francez Georges de la Tour (1593); scriitorul rus Nikolai Gogol (1809); compozitorul finlandez de origine germană Fredrik Pacius (1809); medicul, exploratorul şi misionarul scoţian David Livingstone, care a descoperit cascada Victoria (1813); scriitorul şi diplomatul german Wilhelm von Kotzebue (1813); omul politic român Nicolae Hurmuzaki (1826); pictorul român Mişu Popp (1827); amiralul german Alfred von Tirpitz (1849); actorul și scenaristul român Petre Liciu (1871); compozitorul şi pianistul german Max Reger (1873); pictorul, poetul şi pedagogul american Josef Alberts (1888); chimistul şi fizicianul francez Frédéric Joliot-Curie, laureat Nobel (1900); ofițerul german nazist Adolf Eichmann, criminal de război (1906); violoncelistul român Ion Fotino (1908); scriitorul american Irving Wallace (1916); pianistul și compozitorul român Dinu Lipatti (1917); poetul, prozatorul şi jurnalistul român George Ciorănescu (1918); scriitorul sud-african Peter [Henry] Abrahams (1919); regizorul georgian de film Lev Kulidjanov (1924); chimista română Maria Brezeanu (1924); avocatul şi omul politic român Niculae Cerveni (1926); actriţa armeană Varduhi Varderesyan (1928); romancierul american Philip Milton Roth (1933); actorul român Constantin Dinulescu (1933); actriţa americană de film Ursula Andress (1936); sociologul român Virgil Măgureanu, pe numele adevărat Astalos Imre, primul director al Serviciului Român de Informaţii (1941); soprana română Eugenia Moldoveanu (1944); regizorul spaniol de film Juan José Bigas Luna (1946); actriţa americană de film Glenn Close (1947); poeta, publicista şi traducătoarea română Carolina Ilica (1951); scriitorul român Artur Silvestri, istoric al culturii şi editor (1953); actorul american de film, scenaristul, producătorul și cântărețul Bruce Willis (1955); cântăreţul, compozitorul şi chitaristul italian Pino Daniele (1955); pianista română Silvia Totan (1958); producătoarea română de televiziune și scenarista Laura Corina Georgescu, fost preşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului (1966); modelul cubanezo-american Vida Guerra (1974); actrița franco-canadiană Lucie Laurier (1975); fotbalistul, antrenorul şi managerul italian de fotbal Alessandro Nesta (1976) și fotomodelul american Tabria Majors (1990).
– În 19 martie au murit: scriitorul român Nicolae Filimon, unul dintre fondatorii romanului românesc şi primul critic muzical de la noi (1865); filosoful şi omul politic conservator britanic Arthur James Balfour, premier şi ministru de externe (1930); dirijorul român de origine italiană Umberto Pessione (1943); romancierul american Edgar Rice Burroughs, renumit pentru cărţile din seria „Tarzan” (1950); etnograful şi folcloristul român Arthur Gorovei (1951); politicianul român Gheorghe Gheorghiu-Dej, fost secretar general al Partidului Comunist Român şi preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Populare România (1965); pianista română Florica Musicescu (1969); agronomul şi horticultorul român Teodor Bordeianu (1969); medicul veterinar român Nicolae Teodoreanu, care a creat, cu echipa sa, rasa de ovine „Merinos de Palas” (1977); criticul şi istoricul literar român Alexandru Dima (1979); poetul român Emil Vora (1979); filologul și traducătorul român Teodor Naum (1980); fizicianul francez Louis Victor de Broglie, laureat Nobel (1987); pictorul americano de origine olandeză Willem de Kooning (1997); violoncelistul român Radu Aldulescu (2006); futurologul şi scriitorul britanic Arthur C. Clarke, autor de literatură science fiction (2008); romancierul, poetul, dramaturgul, pictorul şi regizorul belgian de film Hugo Claus (2008); actorul britanic Paul Scofield, câștigător al Premiului Oscar (2008); cântăreţul român de muzică populară şi omul politic Ion Dolănescu (2009); ursul polar Knut, născut la Grădina Zoologică din Berlin (2011); actrița română Irina Petrescu (2013); prozatorul şi scenaristul român Nicolae-Paul Mihail, autor de literatură pentru copii (2013); eseistul, prozatorul, jurnalistul şi traducătorul român Andrei Brezianu, redactor-şef şi director la Radio Vocea Americii, secţia română (2015); prozatoarea română Stela Brie, autoare de literatură pentru copii (2016) şi ziaristul şi scriitorul american Jimmy Breslin (2017).
Septimiu Cioloboc
