Oameni & Fapte – 19 octombrie

– Este cea de-a 292-a zi a lui 2021. Au rămas 73 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:45 şi va apune la ora 18:28.

– La 19 octombrie 202 î.Hr. armatele conduse de Scipio Africanul, proconsul Republicii Romane, au învins cartaginezii lui Hannibal în Bătălia de la Zama (azi în nordul Tunisiei), punând capăt celui de-Al Doilea Război Punic, iar în 1469 regele Ferdinand al II-lea de Aragon s-a însurat, la Valladolid, cu Isabella de Castilia, faptă care a dus la formarea Spaniei și la transformarea acestui regat într-o superputere mondială.

– În ziua de 19 octombrie 1781 trupele britanice ale Lordului Cornwallis capitulau la Yorktown (statul american Virginia), în fața generalului american George Washington. Capitularea marchează victoria americanilor în Războiul de Independență, guvernul britanic recunoscând apoi, de facto, independenţa celor 13 colonii faţă de metropolă. În 1813 armatele franceze conduse de împăratul Napoleon Bonaparte au fost înfrânte de cele ale Rusiei, Prusiei, Austriei și Suediei în Bătălia de la Leipzig, supranumită „Bătălia Națiunilor”.

– La 19 octombrie 1865 un grup de bancheri englezi, francezi şi austrieci a concesionat dreptul de a înfiinţa, la Bucureşti, o bancă de scont şi emisiune monetară, având un capital de 25 milioane de lei-aur. La scurtă vreme i s-a retras privilegiul de emisiune, operaţiunile bancare continuând sub numele de Banca României. Pe 19 octombrie 1869 s-a inaugurat oficial linia ferată Bucureşti – Giurgiu. Primul tren a plecat din Gara Filaret, cea dintâi gară a Bucureştilor, inaugurată în aceeaşi zi, dată care marchează actul de naştere a Căilor Ferate Române. Cel dintâi tren românesc avea o locomotivă şi trei vagoane, dispunea de 100 de locuri, măsura 37 de metri şi cântărea în jur de 30 de tone.

– În 1943, cercetătorii de la Universitatea Rutgers din New Jersey (SUA) au izolat streptomicina, primul antibiotic capabil să vindece tuberculoza, iar la 19 octombrie 1984 preotul catolic polonez Jerzy Popiełuszko era răpit, torturat şi apoi asasinat de membri ai poliţiei politice din Polonia. El a fost unul dintre cei mai cunoscuţi dizidenţi anticomunişti polonezi, susţinător al mişcării sindicale „Solidaritatea”, faptă pentru care a devenit un simbol al luptei anticomuniste din ţara sa.

– În anul 1988 izbucnea criza politică din fosta Iugoslavie, faptă ce a marcat începutul procesului de dezintegrare a fostei federații iugoslave, iar la data de 19 octombrie 2003 Papa Ioan Paul al II-lea o beatifica pe Maica Tereza, într-o slujbă solemnă ce a avut loc în Piaţa „Sfântul Petru” din Roma, slujbă la care au participat peste 300.000 de pelerini.

– La 19 octombrie s-au născut: filosoful umanist italian Marsilio Ficino (1433); medicul și scriitorul englez Thomas Browne (1605); poetul, eseistul şi criticul literar englez Leigh Hunt (1784); biologul şi botanistul român Daniil I. Barcianu-Popovici (1847); inventatorul francez Auguste Lumière, care, împreună cu fratele său, Louis, a construit primul aparat de filmat – „cinematograful” (1862); geograful și etnologul român Simion Mehedinți (1868); poetul, prozatorul şi dramaturgul român George Ranetti (1875); pictorul și sculptorul italian Umberto Boccioni (1882); lingvistul și filologul român Jacques Byck (1897); arhitecta română Henrieta Delavrancea, fiica scriitorului Barbu Ştefănescu-Delavrancea (1897); scriitorul și diplomatul guatemalez Miguel Ángel Asturias, laureat al Premiului Nobel (1899); soprana germană Erna Berger (1900); arheologul român Vladimir Dumitrescu (1902); prozatorul și istoricul român Dumitru Almaș (1908); astrofizicianul american de origine indiană Subrahmanyan Chandrasekhar, laureat Nobel (1910); pianistul rus Emil [Grigorievici] Gilels (1916); scriitorul, poetul și scenaristul maghiar Vészi Endre (1916); actriţa americană Juanita Moore (1922); violonistul, dirijorul şi compozitorul român Dumitru Capoianu (1929); romancierul englez John Le Carré (1931); cântăreţul şi actorul spaniol Manolo Escobar (1931); regizorul român de film Adrian Petringenaru (1933); criticul de teatru și istoricul român Ion [Jean] Cazaban (1935); zoologul, oceanologul, istoricul științelor și muzeologul român Alexandru Marinescu, consultantul ştiinţific al emisiunii „Teleenciclopedia” (1936); meșterul popular, rapsodul și colecționara română Rafila Moldovan din satul Idicel de Pădure, județul Mureș, care şi-a transformat casa în muzeu (1939); avocatul, ziaristul, scriitorul și profesorul român Dumitru Titus Popa, fost secretar de stat în guvernul Nicolae Văcăroiu și director general al Societății Române de Televiziune (1940); economistul și profesorul american de origine britanică Sir Angus Deaton, laureat al Premiului Nobel (1945); regizorul de film Valeriu Jereghi din Republica Moldova (1948); Î.P.S. Teofan Savu, arhiepiscop al Iaşilor şi mitropolit al Moldovei şi Bucovinei (1959); boxerul profesionist american Evander Holyfield, multiplu campion mondial, actor de film şi producător (1962) și pilotul finlandez de automobilism Formula 1 Heikki Kovalainen (1981).

– În 19 octombrie au murit: medicul și scriitorul englez Thomas Browne (1682); scriitorul anglo-irlandez Jonathan Swift (1745); coregraful şi dansatorul francez Jean-Georges Noverre, creator al baletului modern (1810); actorul francez François-Joseph Talma (1826); poetul rus Aleksei Kolțov (1842); fizicianul englez Charles Wheatstone (1875); industriașul american George Pullman, inventatorul primelor vagoane de dormit (1897); medicul şi antropologul italian Cesare Lombroso (1909); ziaristul şi omul politic american John Reed, fondator al Partidului Comunist din SUA (1920); medicul şi bacteriologul român Victor Babeș, unul dintre fondatorii microbiologiei moderne şi autor al primului tratat de bacteriologie din lume (1926); dramaturgul român Alexandru Davila, fiul medicului Carol Davila (1929); prozatorul şi dramaturgul român Gib Mihăescu (1935); scriitorul, criticul şi teoreticianul literar chinez Lu Xun (1936); fizicianul englez de origine neo-zeelandeză Ernest Rutherford, laureat Nobel (1937); sculptorița și graficiana franceză Camille Claudel (1943); scriitorul, povestitorul şi omul politic român Mihail Sadoveanu (1961); cântărețul român de operă -basul – George Niculescu-Basu (1964); pianistul elveţian Paul Baumgartner (1976); fotbalistul român Dan Coe (1982); preotul catolic polonez Jerzy Popiełuszko, disident anticomunist (asasinat în 1984); istoricul literar, editorul şi traducătorul român Dumitru [Dimitrie] Murăraşu (1984); violoncelista engleză Jacqueline Mary Du Pré (1987); poetul român Nicolae Caratană (1992); poetul român Ion Iuga (1993); sculptoriţa română Valentina Boştină (1994); criticul, istoricul literar și profesorul român Serafim Duicu (1996); prozatorul român Nicolae Damian (1998); scriitoarea franceză de origine rusă Nathalie Sarraute (1999); prozatorul şi jurnalistul român Tudor Dumitru Savu (2000); pianista, corepetitoarea și profesoara română Elena Cosma (2001); interpretul român de muzică populară Liviu Vasilică (2004); poetul și publicistul român Ion Stratan (2005); actorul și epigramistul român Ernest Maftei (2006); omul politic social-democrat român Alexandru-Radu Timofte, fost director al S.R.I. (2009); balerina franceză Yvette Chauviré (2016); juristul şi politicianul liberal român Radu Câmpeanu, preşedinte și fondator al actualului Partid Naţional Liberal (2016); regizorul de film, scenaristul şi scriitorul italian Umberto Lenzi (2017); biologul marin și chimistul japonez Osamu Shimomura, laureat al Premiului Nobel (2018); artistul chinez Huang Yong Ping, renumit pentru creaţiile sale monumentale (2019); muzicianul britanic Spencer Davis, fondatorul trupei rock „The Spencer Davis Group” (2020) și actorul de film, regizorul şi profesorul polonez Wojciech Pszoniak (2020).

Septimiu Cioloboc