Oameni & Fapte – 2 aprilie
Publicat de Corina Muntean, 2 aprilie 2020, 06:00
Este cea de-a 93-a zi a lui 2020. Au mai rămas 273 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:59 şi va apune la ora 19:52.
– În România este „Ziua Instituţiei Prefectului”, celebrată din 2019. Tot astăzi marcăm „Ziua Mondială de Sensibilizare faţă de Autism” şi „Ziua Internaţională a Cărţii pentru Copii”, aniversată din anul 1967, în cinstea zilei de naştere a scriitorului danez Hans Christian Andersen. În Argentina este „Ziua Malvinelor”, sau „Ziua veteranilor de război și a celor morți în Războiul Malvinelor”, zi care onorează memoria veteranilor și victimelor Războiului Malvinelor, pierdut în faţa Marii Britanii în anul 1982.
– La 2 aprilie 1453 otomanii conduşi de sultanul Mahomed al II-lea începeau asaltul asupra orașului Constantinopol, iar în 1513 conchistadorul spaniol Juan Ponce de León a abordat un teritoriu nou în America de Nord, pe care l-a botezat „Pascuas Floridas”, actualul stat Florida. În anul 1711 domnitorul Moldovei, Dimitrie Cantemir, și țarul Petru cel Mare al Rusiei au semnat, la Luţk (azi oraş în Ucraina), tratatul de alianță militară antiotomană, act care recunoștea domnia ereditară în familia Cantemireștilor și autoritatea absolută a domnitorului moldovean.
– În 2 aprilie 1792 s-a adoptat prima lege monetară în SUA, care stabilea ca monedă unică dolarul, iar în 1839 apărea, la Iaşi, periodicul „Foaia sătească a Prinţipatului Moldovii”, cu suplimente consacrate agriculturii, industriei şi negoţului, publicaţie condusă de Gheorghe Asachi. La 2 aprilie 1864 s-a adoptat Legea comunală în Principatele Române, care prevedea organizarea comunelor urbane și rurale, iar în 1866 s-a desfăşurat plebiscitul prin care populaţia României a fost consultată asupra impunerii pe tronul ţării a unui prinţ străin, în persoana lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, viitorul rege Carol I al României. La 2 aprilie 1867 poetul naţional Mihai Eminescu publica, în revista „Familia”, poemul „Ce-ţi doresc eu ție, dulce Românie”, iar în 1884 Academia Română l-a însărcinat pe scriitorul, filologul şi publicistul Bogdan Petriceicu Haşdeu să realizeze vastul dicţionar al limbii române, „Etymologicum Magnum Romaniae”, elaborat însă numai până la cuvântul „bărbat”. La 2 aprilie 1889 chimistul american Charles Hall a patentat un proces electrolitic de extragere a aluminiului din minereu, iar în
1917, la fabrica americană de pantofi „Converse Chuck Taylor All Star”, au fost inventaţi pantofii de baschet, cărora uzual li se spun bascheţi.
– La 2 aprilie 1935 inginerul britanic Sir Watson-Watt a patentat radarul, iar în 1944 guvernul sovietic anunţa că „intrarea trupelor sovietice pe teritoriul României este dictată exclusiv de necesităţi de război”, „fără scopul de a dobândi vreo parte din teritoriul României sau de a schimba orânduirea socială din România”. Declaraţia era menită să adoarmă vigilenţa Londrei, a Washington-ului şi a cercurilor politice din ţara noastră, deoarece ştim ce a urmat după 23 august 1944.
– În anul 1949 statul român a naţionalizat farmaciile urbane, depozitele de medicamente şi laboratoarele chimico-farmaceutice şi de analiză medicală, iar la 2 aprilie 1975 s-a semnat Acordul privind relaţiile comerciale dintre România şi SUA, prin care ţării noastre i se acorda clauza naţiunii celei mai favorizate. În 1982 trupele argentiniene au debarcat în Insulele Falkland, declanșând Războiul Malvinelor, dintre Argentina și Marea Britanie, război care s-a încheiat în 14 iunie 1982 cu victoria europenilor.
– În anul 2001 s-a semnat acordul de constituire a Grupului Naval de Acţiune Comună în Marea Neagră („Black Sea For”), de către miniştrii de externe, sau reprezentanţii lor din ţările riverane Mării Negre (România, Bulgaria, Georgia, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina). Aceasta este prima organizaţie de cooperare navală militară din Marea Neagră, care reuneşte nave militare ale ţărilor semnatare. La 2 aprilie 2004 a fost inaugurat, la Berlin, Biroul de Corespondenţi Permanenţi ai Societăţii Române de Radiodifuziune, realizat în colaborare cu postul de Radio Deutsche Welle. În anul 2008 a început, la București, cel mai mare summit al NATO şi tot atunci a fost lansat, la Palatul Parlamentului din Bucureşti, postul on line de televiziune al Alianţei Nord-Atlantice, care poate fi accesat la adresa www.natochannel.tv
– La 2 aprilie s-au născut: Carol cel Mare, rege al francilor şi împărat al Europei Occidentale (742 d.Hr.); exploratorul olandez Cornelis de Houtman (1565); călugăriţa franciscană Maria de Jesus, autoarea lucrării „Oraşul mistic al lui Dumnezeu”, condamnată de Inchiziţia Romană şi Spaniolă (1602); matematicianul și fizicianul italian Francesco Maria Grimaldi (1618); naturalista şi ilustratoarea ştiintifică germană Maria Sibylla Merian, entomolog (1647); aventurierul și scriitorul italian Giacomo Girolamo Casanova (1725); scriitorul danez Hans Christian Andersen, celebru prin poveştile sale pentru copii (1805); sculptorul francez Frédéric Auguste Bartholdi, autor al Statuii Libertăţii din SUA (1834); scriitorul francez Émile Zola (1840); industriaşul american Walter Chrysler, fondator al companiaei de automobile cu acelaşi nume (1875); compozitorul și folcloristul român Tiberiu Brediceanu (1877); pictorul şi sculptorul francez de origine germană Max Ernst (1891); istoricul literar şi publicistul român Olimpiu Boitoş (1903);dirijorul american de origine austriacă Kurt Herbert Adler (1905); medicul român Ion Emil Bruckner (1912); actorul britanic de film Sir Alec Guinness (1914); cântărețul și compozitorul român de muzică uşoară Gică Petrescu (1915); arhimandritul Roman Braga, unul din marii duhovnici ai neamului românesc (1922); poetul şi prozatorul român Lucian Dumitrescu (1923); cântăreaţa română de operă Iolanda Mărculescu (1923); fotbalistul maghiar Puskás Ferenc (1927); poetul, cantautorul, actorul şi regizorul francez de film Serge Gainsbourg (1928); economistul, diplomatul și profesorul român Gheorghe Dolgu (1929); inginerul chimist şi profesorul român Alexandru Balaban (1931); istoricul şi profesorul american Keith Hitchins (1931); poetul şi dramaturgul bulgar Konstantin Pavlov (1933); baritonul român Vasile Martinoiu (1934); inginerul american de sunet Richard Portman, laureat al Premiului Oscar (1934); graficianul şi gravorul român Ştefan Iacobescu (1937); dirijorul spaniol Antoni Ros-Marbà (1937); poetul, dramaturgul, eseistul şi ziaristul român Adrian Dohotaru (1939); cântăreţul american, compozitorul şi producătorul Marvin Gaye (1939); scriitoarea, traducătoarea şi jurnalista română Gabriela Adameșteanu (1942); chitaristul american Larry Coryell, reprezentant al jazz-rock-ului (1943); fotbalistul român Cornel Pavlovici (1943); actriţa americană de film Linda Hunt, laureată a Premiului Oscar (1945); cântăreaţa şi compozitoarea americană de muzică country Emmylou Harris (1947); regizorul de film, producătorul, actorul și scriitorul chinez Yimou Zhang (1950); criticul, eseistul, filosoful, poetul şi jurnalistul român Radu Săplăcan, care a lucrat la Radio Cluj (1954); actrița română Manuela Hărăbor (1968); jucătorul australian de tenis Todd Woodbridge (1971) şi atleta română Monica Iagăr, campioană europeană la săritura în înălţime (1973).
– În 2 aprilie au murit: medicul și anatomistul scoțian James Douglas (1742); botanistul german Johann Jacob Dillenius (1747); istoricul englez Thomas Carte (1754); publicistul, oratorul de mare talent şi omul politic francez Honoré Gabriel de Riqueti, conte de Mirabeau, participant la Revoluția Franceză din 1789-1794 (1791); americanul Samuel Morse, inventatorul telegrafului şi al alfabetului Morse (1872); prima doamnă a României Elena Cuza, soţia domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1909); scriitorul german Paul Heyse, laureat Nobel (1914); chimistul, fizicianul şi mineralogul român Petru Poni (1925); chimistul american Theodore William Richards, laureat Nobel (1928); generalul român Ioan Boeriu (1949); eseistul, filosoful şi regizorul francez de film Jean Epstein (1953); istoricul literar şi publicistul român Olimpiu Boitoş (1954); poetul şi gazetarul român Ioan-Alexandru Bran-Lemeny (1954); matematicianul şi profesorul român Nicolae Ciorănescu (1957); compozitorul român Ion Hartulary-Darclée, fiul sopranei Hariclea Darclée (1969); compozitorul, dirijorul şi profesorul român Achim Stoia (1973); dirijorul american de origine rusă Jascha Horenstein (1973); premierul şi preşedintele francez Georges Pompidou (1974); pianistul român Alexandru Demetriad (1983); jurnalistul şi omul român de televiziune Tudor Vornicu (1989); fizicianul suedez Hannes Alfvén, laureat Nobel (1995); producătorul japonez de film Tomoyuki Tanaka, creatorul serialului „Godzilla” (1997); mafiotul italian Tommaso Buscetta, primul şef al Mafiei care a divulgat anchetatorilor secretele Cosa Nostra (2000); pianistul, dirijorul şi compozitorul român de muzică uşoară Aurel Giroveanu (2001); cântăreţul american Edwin Starr (2003); inginerul german de origine greacă John H. Argyris, autor al metodei elementelor finite (2004); Papa Ioan Paul al II-lea (2005); matematicianul român Lazăr Dragoş (2009); cântăreţul român de operă de etnie maghiară Sziklavári Szilárd (2012); actorul spaniol de film, regizorul şi scenaristul Jesús Franco (2013); dirijorul şi profesorul român George Vintilă (2015); regizorul, scenaristul, producătorul, directorul de imagine şi actorul portughez Manoel de Oliveira (2015) şi saxofonistul de jazz şi compozitorul argentinian Leandro „Gato” Barbieri (2016).
Septimiu Cioloboc
