Oameni & Fapte – 2 februarie 2022

– Este cea de-a 33-a zi a lui 2022. Au mai rămas 332 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:44 şi va apune la ora 17:27.

– Ortodocşii, greco-catolicii şi romano-catolicii sărbătoresc Întâmpinarea Domnului. Azi este „Ziua Mondială a Zonelor Umede”, zi care marchează semnarea „Convenţiei asupra protecţiei zonelor umede de importanţă internaţională”, al cărei principal obiectiv este protejarea păsărilor acvatice şi a habitatului lor. Convenţia s-a semnat la Ramsar (în Iran), pe 2 februarie 1971. Este şi „Ziua Mondială a Tineretului Ortodox”, stabilită în iunie 1992, la cea de-a XIV-a Adunare Generală a Organizaţiei Mondiale a Tineretului Ortodox. Marcăm și „Ziua Mondială a Persoanelor Consacrate” (a XXVI-a), instituită de Papa Ioan Paul al II-lea în 1997, în sărbătoarea „Prezentării lui Isus la Templu”. Persoanele consacrate sunt acelea care se dedică total trăirii sfaturilor evanghelice.

– Este „Ziua Internaţională a Cititului Împreună” sau „Ziua Internaţională a Cititului cu Voce Tare”, un eveniment global inițiat de Asociaţia LitWorld și marcat în peste 100 de țări, în prima miercuri din luna februarie, care doreşte să atragă atenţia comunităţii internaţionale asupra importanţei cititului și să pledeze pentru alfabetizare ca drept fundamental al omului. În România ziua a început să fie celebrată din 2015, Asociaţia „Citim Împreună România” organizând acțiuni în acest sens.

– În România este „Ziua Ursului”, sărbătoare populară dedicată celui mai puternic animal carpatin, ursul. Ziua deschide Anul Nou viticol şi pomicol şi cade întotdeauna de sărbătoarea religioasă Întâmpinarea Domnului. Se spune că în această zi ursul iese din bârlog şi, dacă-şi vede umbra, adică dacă este soare, pleacă, iar dacă nu şi-o vede, intră înapoi în bârlog, semn că iarna se prelungeşte.

– Din 1395 datează prima menţiune documentară a Cetăţii Neamţului, găsită în cronica oficială maghiară de pe vremea regelui Sigismund de Luxemburg al Ungariei, care a întreprins o expediţie militară în Moldova, pe timpul domniei lui Ştefan Muşat. În 1536 conchistadorul spaniol Pedro de Mendoza a înființat orașul argentinian Buenos Aires, iar în 1808 Papa Pius al VII-lea nu a aderat la blocada continentală impusă de Napoleon tuturor statelor europene pentru a izola Anglia. Drept represalii, armata imperială franceză a ocupat Roma, pe care a înglobat-o în Regatul Italiei împreună cu Ancona, Macerata, Urbino și Camerino.

– În 1831 s-a înfiinţat Eforia Spitalelor Civile din Bucureşti, iar în 1848, pe vremea „Goanei după Aur” în California, a debarcat, la San Francisco, prima navă cu emigranți chinezi aflaţi în căutarea norocului. Tot atunci se încheia războiul mexicano-american, prin semnarea Tratatului de Pace de la Guadalupe Hidalgo. În urma acordului, Statele Unite ale Americii au obţinut de la Mexic părţi din Arizona, California, Colorado, Nevada, New Mexico, Utah şi Wyoming. La 2 februarie 1853 se inaugura prima linie telefonică din România, care făcea legătura între Iaşi şi Bucovina şi, mai departe, cu Viena.

– În 1870 a fost demascată minciuna evoluționiștilor, demonstrându-se că faimosul Gigant din Cardiff nu era altceva decât… ghips și nicidecum resturi petrificate ale unei ființe omenești, iar în 1889, în faţa Teatrului Naţional din Bucureşti, erau instalate primele două lămpi electrice pentru iluminatul public în România. În anul 1913 s-a inaugurat, la New York, Grand Central Terminal, cea mai mare gară feroviară din lume (record consemnat în anul 2012, de „Guinness World Records”). În prezent acoperă 19 hectare, având 44 de peroane cu 67 de linii de cale ferată, dispuse pe două niveluri, fiind cel mai tranzitat terminal feroviar.

– În 1921 s-a fondat Congregaţia Surorilor Maicii Domnului din Blaj, prima Congregaţie feminină din Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, înfiinţată de Mitropolitul dr. Vasile Suciu, cel dintâi mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, greco-catolică după constituirea României Mari.

– În 1928 apărea, la Bucureşti, revista „Bilete de papagal”, sub conducerea lui Tudor Arghezi, publicaţie care a impus în paginile acesteia un gen literar nou: „biletul” sau „tableta”, iar în 1943 s-a încheiat Bătălia de pe Volga (sau Bătălia de la Stalingrad), moment de cotitură în Al Doilea Război Mondial. Armata Roşie a nimicit atunci zona de încercuire unde erau Armata a 6-a germană şi o parte din Armata română. În 1947 a fost publicat, la Bucureşti, textul oficial al Tratatului de pace dintre Naţiunile Unite şi România, iar în 1992 s-au stabilit relaţii diplomatice între România şi Ucraina. În anul 1998 s-a înfiinţat postul comercial de televiziune „Acasă TV”.

– În 2 februarie s-au născut: diplomatul francez Charles Maurice de Talleyrand (1754); fabulistul rus Ivan Krîlov (1769); medicul și naturalistul român Anastasie Fătu (1816); colecţionarul american de artă Solomon Guggenheim, fondatorul fundaţiei care-i poartă numele (1861); filosoful, psihologul, pedagogul și omul politic român Constantin Rădulescu-Motru (1868); violonistul şi compozitorul austriac, naturalizat american, Fritz Kreisler (1875); compozitorul român Guilelm Şorban (1876); prozatorul român Iancu C.[onstantin] Vissarion (1879); scriitorul irlandez James Joyce (1882); biologul și botanistul român Traian Săvulescu (1889); violonistul american Jascha Heifetz (1901); geologul român Ion N. Băncilă (1901); scriitoarea americană de origine rusă Ayn Rand (1905); compozitorul american Burton Lane (1912); poetul, prozatorul şi juristul român Nicolae Ţaţomir (1914); cântăreaţa elveţiană de operă Lisa Della Casa (1919); actrița bulgară Stoyanka Mutafova, supranumită „Regina comediei bulgăreşti” (1922); şahistul sârb Svetozar Gligorić (1923); graficianul şi profesorul român Gheorghe Tofan (1925); fostul preşedinte francez Valéry Giscard D’Estaing (1926); regizoarea şi scenarista cehă de film Vêra Chytilová (1929); tenorul austriac Waldemar Kmentt (1929); regizorul român de film Doru Năstase (1933); pictorul şi gravorul român Ion Bănulescu (1935); filosoful, teoreticianul cultural și profesorul iranian Dariush Shayegan (1935); soprana americană Martina Arroyo (1936); scriitorul, filosoful și profesorul român Mihai Naidin (1938); actorul englez David Jason (1940); creatorul de modă indian Satya Paul, care a modernizat sari-ul tradiţional (1942); actrița americană de film Farrah Fawcett (1947); actorul român Vladimir Găitan (1947); poetul, prozatorul, eseistul şi publicistul român Mircea Petean (1952); poetul, prozatorul şi traducătorul polonez Leszek Engelking (1955); eseista, criticul literar şi profesoara română Elisabeta Lăsconi (1957); scriitorul, cercetătorul şi filologul român George Grigore (1958); actriţa americană Marissa Jaret Winokur (1973); cântăreața, dansatoarea, producătoarea și actrița columbiană Shakira (1977); solistul vocal român Mihai [Miţă] Georgescu, unul dintre fondatorii formaţiei de pop-rock „Bere Gratis” (1980) şi fotbalistul spaniol Gerard Piqué (1987).

– În 2 februarie au murit: pictorul german Martin Schongauer (1491); scriitorul italian Baldassare Castiglione (1529); compozitorul italian Giovanni Pierluigi da Palestrina (1594); matematicianul francez Guillaume François Antoine, marchiz de l’Hôpital (1704); scriitorul şi omul politic maghiar Eötvös József (1871); poetul român Nicolae Beldiceanu (1896); chimistul rus Dmitri Mendeleev (1907); aviatoarea și parașutista română de renume mondial Smaranda Brăescu (1948); compozitorul şi dirijorul român Theodor Rogalski (1954); prozatorul, poetul, dramaturgul și eseistul român Ion Marin Sadoveanu (1964); dirijorul italian Tullio Serafin (1968); actorul britanic de film Boris Karloff (1969); filosoful, matematicianul, scriitorul și omul politic englez Lord Bertrand Russel, laureat al Premiului Nobel (1970); filosoful maghiar Lakatos Imre (1974); compozitorul belgian Jean Absil (1974); chimistul american William Howard Stein, laureat Nobel (1980); romancierul scoțian Alistair MacLean (1987); fotbalistul român Michael Klein (1993); jurnalistul francez André Frossard (1995); actorul american de film, dansatorul, coregraful şi regizorul Gene Kelly (1996); vulcanologul şi geologul francez de origine poloneză Haroun Tazieff (1998);

sculptorul, gravorul, pictorul şi arhitectul român Dragoş Morărescu (2005); actorul român Marius Pepino (2009); criticul și istoricul literar român Constantin Ciopraga (2009); actorul american John Kerr (2013); arhitectul american Guy Frederick Tozzoli, care a condus echipa de construcţie a „Turnurilor Gemene” („World Trade Center”) din New York (2013); actorul şi regizorul american Philip Seymour Hoffman (2014); actorul maghiar Bitskey Tibor (2015); jurnalistul român Constantin Badea (2016); afaceristul și filantropul american Jon Huntsman Sr., care a donat foarte mulți bani pentru studierea cancerului (2018) și muzicianul, chitaristul, cineastul, autorul şi producătorul ceh Ivan Král (2020).

Septimiu Cioloboc