Oameni & Fapte – 2 ianuarie

– Este cea de-a 2-a zi a lui 2023. Au mai rămas 363 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 8:06 şi va apune la ora 16:46.

– Creştinii romano-catolici îi sărbătoresc astăzi pe Sfinţii Vasile cel Mare şi Grigore din Nazians, episcopi învăţători ai Bisericii.

– La 2 ianuarie 1492 avea loc capitularea Granadei, asediată din anul 1481, faptă care a marcat sfârşitul Reconquistei (lupta spaniolilor pentru eliberarea de sub ocupaţie arabă). Muhammad al XI-lea, comandantul ultimei fortăreţe arabe din Spania, s-a predat regelui Ferdinand al II-lea şi reginei Isabella I.

– În ziua de 2 ianuarie 1529 Radu de la Afumaţi, domn al Ţării Româneşti, a fost ucis, împreună cu fiul său Vlad, la Râmnicu Vâlcea, unde se refugiase la mănăstirea Cetăţuia, în capela „Sfântul Gheorghe”. În oraşul german Dresda avea loc, în 1843, premiera operei „Olandezul zburător” de Richard Wagner.

– În 1853 a luat fiinţă, la Bucureşti, Şcoala de mică chirurgie”, instalată lângă spitalul „Filantropia”, iar la data de 2 ianuarie 1919 Consiliul Dirigent al Transilvaniei a procedat la organizarea administrativă a teritoriilor unite cu România, împărţindu-le în 23 de judeţe şi numind prefecţi în toate acestea, plus încă trei prefecţi pe lângă primarii oraşelor Arad, Cluj şi Sibiu.

– În 1921 avea loc întemeierea Partidului Comunist din Luxemburg, iar SUA şi Canada au adoptat în anul 1929 un plan de protejare a cascadei Niagara. La 2 ianuarie 1942, în cadrul celui de-Al Doilea Război Mondial, armata japoneză a ocupat capitala filipineză Manila, iar în anul 1959 a fost lansată racheta cosmică sovietică „Luna-1”, prima sondă spaţială care a învins forţa de atracţie terestră.

– În 1971 a avut loc tragedia de la „Ibrox Park” (acum Stadionul „Ibrox”) din Glasgow, capitala Scoției, când 66 de persoane au murit după ce o tribună a arenei s-a prăbușit. Meciul părea să se încheie cu victoria formației vizitatoare, Celtic, care conducea cu scorul de 1-0, cu doar câteva minute înainte de fluierul final. Fanii formației Rangers au început să plece din tribune, când, în minutul 89 de joc, atacantul Colin Stein a egalat. Suporterii, bucuroși, au încercat să intre din nou pe stadion pentru a celebra golul. Din nefericire, o tribună s-a prăbușit din cauza greutății. Bilanțul a fost tragic: 66 de suporteri au murit sufocați, între care numeroși copii, în timp ce alte 140 de persoane au fost rănite.

– În anul 1990 a luat fiinţă organizaţia apolitică Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR), iar la 2 ianuarie 1992 a intrat în vigoare Legea STASI, conform căreia cetăţenilor germani, victime ale poliţiei politice secrete est-germane, li s-a permis consultarea dosarelor care le fuseseră întocmite, oferindu-li-se totodată şi posibilitatea de a afla numele informatorilor „personali”. Pe 2 ianuarie 1995 Franţa deschidea traficului aerian din Europa aeroportul din Orly, la sud de Paris.

– La 2 ianuarie s-au născut: sultanul otoman Mehmed al IV-lea (1642); poetul american, căpitanul de vas, gazetarul și editorul Philip Morin Freneau, supranumit „Poetul Revoluției Americane” (1752); medicul şi botanistul român Anastasie Fătu (1816); fizicianul și matematicianul german Rudolf Julius Emanuel Clausius, considerat fondatorul termodinamicii (1822); criticul muzical şi de artă, esteticianul, istoricul de artă şi arheologul rus Vladimir Stasov (1824); compozitorul, pianistul şi dirijorul rus Mili Balakirev (1837); folcloristul şi flautistul român Dimitrie Vulpian (1848); filologul şi umanistul englez Gilbert Murray (1866); pictorul român Ion Theodorescu-Sion (1882); tenorul italian Tito Schipa (1889); poetul, jurnalistul şi traducătorul român Aron Cotruş (1891); medicul şi neurologul român Ion T. Niculescu (1895); regizorul rus de film documentar Dziga Vertov (1896); pictorul român Sabin Popp (1896); poetul, dramaturgul şi ziaristul român George Silviu (1901); compozitorul englez Sir Michael Tippett (1905); pictorul român Ion Popescu Negreni (1907); alpinistul italian Riccardo Cassin (1909); poetul şi prozatorul român Mircea Streinul (1910); medicul român Ioan [Jak Rene] Juvara (1913); filologul francez Alain Guillermou (1913); biochimistul şi scriitorul american de origine rusă Isaac Asimov, autor de literatură S.F. (1920); poetul, prozatorul şi eseistul român Francisc Pădurariu (1920); fizicianul român Victor Mercea (1924); mezzosoprana rusă Irina Arkhipova (1925); compozitorul român de etnie maghiară Tiberiu Olah (1928); prozatorul şi dramaturgul român Ion Băieşu (1933); cântăreţul american Roger Miller (1936); ucigaşul în serie britanic Ian Brady (1938); istoricul, folcloristul, poetul, povestitorul, publicistul și traducătorul român Dumitru Covalciuc din Ucraina, luptător pentru drepturile românilor ucrainieni (1947); istoricul şi eseistul britanic Tony Judt (1948); fotbalistul şi antrenorul român Ion „Liţă” Dumitru (1950); actrița braziliană Débora Duarte (1950); prozatorul şi editorul român Nicolae Stan (1953); cântăreţul şi compozitorul român Adrian Romcescu (1956); actriţa americană de film de origine poloneză Joanna Pacula (1957); actriţa americană Tia Carrere (1967); actorul american Cuba Gooding Jr. (1968); fotomodelul american Christy Nicole Turlington (1969); interpreta română de muzică ușoară și artista de circ Sanda Ladoşi (1970); actorul american Taye Diggs (1971); actrița spaniolă Paz Vega (1976); fotbalistul și antrenorul român Florin Bratu (1980); modelul, reporterul, actrița de televiziune și impresara braziliană Danielle Souza (1981) și actrița americană Kate Bosworth (1983).

– În 2 ianuarie au murit: poetul latin Publius Ovidius Naso, cunoscut ca Ovidiu (17 d.Hr.); pictorul florentin Pontormo (1557); prozatorul grec Alexandros Papadiamantis (1911); medicul și profesorul român Simion Iagnov, specialist în patologia sângelui, bolile ulceroase, măduva oaselor şi bolile ficatului (1958); ciclistul italian Fausto Coppi (1960); actorul american Dick Powell (1963); muzicologul, istoricul de artă, criticul muzical și diplomatul român Octavian Beu (1964); actriţa americană Una Merkel (1986); poeta şi prozatoarea română Ludmila Ghiţescu (1991); omul politic ţărănist, diplomatul și ministrul român de externe Constantin Vișoianu (1994); preşedintele somalez Siad Barre (1995); actriţa americană Nancy Kelly (1995); compozitorul elveţian Rolf Liebermann (1999); istoricul şi scriitorul englez Patrick O’Brian (2000); actriţa americană Teri Diver (2001); actriţa americană Lynn Cartwright (2004); actrița și cântăreața poloneză Lidia Wysocka (2006); poetul şi prozatorul român Stelian Filip (2010); actorul britanic de film Pete Postlethwaite (2011); fotbalistul român Ioan Drăgan (2012); actorul american Ned Wertimer (2013); jurnalista română de televiziune Andreea Chirvasiu (2013); actorul american Jim Boyd (2013); prozatorul şi ziaristul român Alexei Rudeanu (2013); actorul american Council Cargle (2013); istoricul de film şi omul de televiziune ceh Karel Čáslavský (2013); pianista română Camelia Chiţibea (2014); scriitoarea şi actriţa britanică Elizabeth Jane Howard (2014); cântăreţul şi compozitorul american de country Little Jimmy Dickens (2015); cântăreţul, compozitorul şi scriitorul francez Michel Delpech (2016); omul de știință român de etnie armeană Garabet Kumbetlian (2018); jurnalistul român, poetul, prozatorul și eseistul George Mihalcea, fost redactor în presa militară (2020); profesorul și muzicologul român Alexandru I. Bădulescu (2021); artistul popular rus Vladimir Korenev, renumit pentru rolul său principal în filmul SF „Omul-amfibie” (2021); paleoantropologul şi omul politic kenyan Richard Leakey (2022) și violonistul și profesorul român Andrei Ágoston (2022).

Septimiu Cioloboc