Oameni & Fapte – 2 iulie
Publicat de Corina Muntean, 2 iulie 2021, 06:27
– Este cea de-a 183-a zi a lui 2021. Au rămas 182 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:33 şi va apune la ora 21:18.
– Creştinii ortodoşi şi cei greco-catolici sărbătoresc aşezarea veşmântului Preasfintei Fecioare Maria Născătoare de Dumnezeu în Vlaherne, dar îl sărbătoresc şi pe Ştefan cel Mare, domnitor al Moldovei, personalitate care se prăznuieşte din 1992, după canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă Română, în ziua morţii sale (2 iulie 1504). Astăzi este „Ziua Internaţională a Obiectelor Zburătoare Neidentificate” (OZN), zi care marchează „incidentul Roswell” din 2/3 iulie când a avut loc presupusa prăbuşire a unui obiect zburător pe terenul unei ferme din Roswell, statul american New Mexico. Deşi neelucidat până în prezent, evenimentul are totuşi o împlinire materială: o întreagă industrie a OZN-urilor s-a dezvoltat în mica localitate americană vizitată anual de mii de turişti. Este şi „Ziua Internaţională a Ziaristului Sportiv”, aleasă în 1995 de Asociaţia Internaţională a Presei Sportive, pentru a celebra crearea acesteia, la 2 iulie 1924, în timpul Jocurilor Olimpice de la Paris. În Republica Moldova e sărbătoare naţională: „Ziua comemorării lui Ştefan cel Mare şi Sfânt”.
– Din 2 iulie 1431 datează prima atestare documentară a ţinutului Vrancei apare într-o scrisoare în limba latină, trimisă de Ladislau Apor, Voievodul Transilvanei către judele Braşovului, prin care îl informa asupra stabilirii trupelor domnitorului valah Alexandru cel Bun versus Puttnam („contra Putnei”), informaţie primită de la transilvănenii care călătoriseră „per viam Varancha” („pe drumul Vrancei”).
– La 2 iulie 1504 Bogdan al III-lea, fiul lui Ștefan cel Mare, urca pe tronul Moldovei, iar în anul 1644 s-a desfăşurat Bătălia de la Marston Moor, unde forțele Parlamentului englez au câştigat decisiv lupta contra regaliștilor, în cadrul Războiului civil englez (1642-1646).
– În 2 iulie 1752 jitnicerul român Ştefan Bosie a cumpărat toate casele de pe uliţa Hagioaiei din Iași, ca să ridice o mănăstire în cinstea Sfântului Ierarh Spiridon Făcătorul de Minuni, prăznuit la 12 decembrie. Prima biserică cu hramul „Sfântul Spiridon” din Iaşi a fost înălţată şi sfinţită în acel an, după cum spun documentele.
– În 2 iulie 1838 a apărut, la Braşov, revista socială şi culturală „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, supliment literar al „Gazetei de Transilvania”, sub
conducerea lui George Bariţiu – revistă care a sprijint lupta de emancipare politică şi culturală a românilor transilvăneni. În 1849 Principatele Române erau menţionate pentru prima dată, într-un document oficial, sub numele de România, nume rămas definitiv după Unirea din 1859. Este vorba despre „Proiectul de pacificare”, semnat la Szeged (în Ungaria), de către guvernatorul Ungariei, Kossuth Lajos, şi reprezentanţii emigraţiei române, Nicolae Bălcescu şi Cezar Bolliac.
– În 1853 armata rusă invada Turcia, declanşând Războiul din Crimeea, iar la 2 iulie 1864 s-a adoptat o nouă Lege electorală în România, prin care se mărea numărul electorilor (printr-o mai largă reprezentare a burgheziei industriale şi bancare). În 1888 dramaturgul român Ion Luca Caragiale a fost numit director al Teatrului Național din București, iar în 1900 avea loc prima ascensiune a unui dirijabil, știut şi ca zeppelin, după numele constructorului german Ferdinand von Zeppelin, primul care a folosit motorul cu combustie internă pentru propulsia dirijabilelor.
– În 2 iulie 1908 începeau Cursurile de vară la Vălenii de Munte, organizate şi conduse de Nicolae Iorga, cursuri care, în anul 1922, au luat denumirea de „Universitatea Populară Nicolae Iorga”, iar în 1916, la Buenos Aires, a avut loc primul meci de fotbal (Uruguay – Chile 4-0) din istoria Copa America, cea mai veche competiţie continentală între echipe naţionale, Argentina, țara gazdă, dorind astfel să marcheze 100 de ani de independenţă naţională.
– În 1919 şi-a început activitatea compania „Cărăbuş” din Bucureşti, primul teatru de revistă românesc, iar la 2 iulie 1922 s-a inaugurat oficial
Şcoala Română de la Paris, fondată (în 1920) şi condusă de Nicolae Iorga, unde tinerii absolvenţi ai Universităţilor din Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Cernăuţi îşi desăvârşeau pregătirea în specialităţile istorie, filologie şi artă. Şcoala a fost desfiinţată în 1948, după acapararea integrală a puterii în România de către comunişti.
– La 2 iulie 1937 aviatoarea americană Amelia Earhart (prima femeie-pilot care a traversat singură Oceanul Atlantic) a început un zbor în jurul lumii la bordul avionului „Electra”, împreună cu Fred Noonan. Din păcate, la puţin timp de la decolare, contactul cu avionul s-a pierdut definitiv. În 1964 apărea Legea Drepturilor Civile în SUA, act legislativ de mare importanță în istoria modernă americană, care a eliminat majoritatea formelor de discriminare împotriva afro-americanilor și femeilor, incluzând segregarea rasială. Legea a stopat și aplicarea inegală a cerințelor de calificare pentru drepturile de a vota și de a fi votat.
– În 1976 s-a proclamat Republica Socialistă Vietnam, prin reunificarea ţării, iar la 2 iulie 1999 francezii de la „Renault” au preluat „Uzinele Dacia” din Piteşti, prin semnarea contractului între reprezentanţii companiei franceze de automobile şi cei ai guvernului român. La 2 iulie 2002 multimiliardarul american Steve Fossett a devenit primul om care a reuşit să efectueze singur înconjurul lumii în balon, fără escală. Balonul său, „Spirit of Freedom”, avea înălțimea unui bloc cu 10 etaje. Zborul non-stop în jurul Pământului a durat 14 zile, 19 ore și 50 de minute (19 iunie – 2 iulie), timp în care Steve Fosset a parcurs 33.195 de kilometri.
– La 2 iulie s-au născut: scriitorul austriac Abraham a Sancta Clara (1644); compozitorul german de operă Christoph Willibald Gluck (1714); poetul german Friedrich Gottlieb Klopstock (1724); chimistul rus Alexander Mihailovici Zaițev (1841); istoricul francez Alfred Rambaud (1842); fizicianul și chimistul englez William Henry Bragg, laureat al Premiului Nobel (1862); generalul şi fostul ministru român Traian Moşoiu, remarcat în luptele pentru eliberarea României în Primul Război Mondial (1868); scriitorul german Hermann Hesse, câştigător al Premiului Nobel (1877); scriitorul şi exploratorul român Mihai Tican-Rumano (1895); fizicianul american Hans Albrecht Bethe (1906); juristul şi istoricul român Valentin Alexandru Georgescu (1908); juristul afro-american Thurgood Marshall, prima persoană de culoare din Curtea Supremă a SUA (1908); compozitorul şi folcloristul român Dumitru Stancu (1915); scriitorul și genealogistul român Ștefan J. Fay, stabilit în Franța (1919); regizorul, scenaristul şi producătorul argentinian de film Fernando Ayala (1920); fotbalistul român Iosif Petschovschi (1921); renumitul creator de modă francez Pierre Cardin (1922); poeta, eseista, ilustratoarea de carte şi traducătoarea poloneză Wisława Szymborska-Włodek, laureată a Premiului Nobel (1923); politicianul comunist român Constantin Dăscălescu, premier al României (1923); poetul, prozatorul, eseistul şi publicistul român Octavian Paler, fost director general al Televiziunii Române şi primul organizator al festivalului de muzică uşoară „Cerbul de aur” de la Braşov (1926); inginerul român Aurel Baghiu, liderul primei mişcări anti-comuniste din România, desfăşurată în 1956 la Timişoara (1929); pictorul român Radu Costinescu (1931); creatoarea română de costume și podoabe populare Floare Finta din Negrești Oaș, județul Satu Mare, vindecătoare cu plante și deținătoare a titlului de „Tezaur Uman Viu” (1933); poetul, ziaristul şi editorul italian Nanni Balestrini (1935); publicistul şi scriitorul român Mihai Andrei, una dintre cele mai mari voci ale „Jurnalului” Radiodifuziunii Naţionale (1937); poetul și eseistul român de etnie maghiară Szilágyi Domokos (1938); tenorul român Florin Diaconescu (1942); actorul francez de film Bernard-Pierre Donnadieu (1949); cântărețul român de muzică populară Liviu Vasilică (1950); compozitorul şi cântăreţul român Ilie Micolov (1950); globetrotterul român Mariea Crâșmaru, intrată în Cartea Recordurilor (1951); actorul român Gheorghe Visu (1951); ÎPS Irineu Pop, arhiepiscop ortodox de Alba Iulia, teolog şi membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (1953); scriitorul, criticul și filologul român Ioan Holban (1954); politicianul și juristul român Cristian Diaconescu, fost diplomat și ministru (1959); omul politic social-democrat român Dan Nica, fost ministru (1960); cântăreaţa, actriţa şi compozitoarea americană de origine mexicană Jenni Rivera, specialistă a muzicii populare mexicane „banda” (1969); omul de afaceri și politologul român Cosmin Gușă (1970); cântăreața americană, actrița și producătoarea de televiziune Ashley Tisdale (1985) și modelul, actriţa şi cântăreaţa americană Lindsay Lohan (1986).
– În 2 iulie au murit: Ștefan cel Mare, domnitor al Moldovei (1504); astrologul şi medicul francez Nostradamus, autor al unei culegeri de profeţii celebre exprimate în catrene – „Centuries” (1566); compozitorul şi matematicianul italian Vincenzo Galilei (1591); scriitorul, filosoful iluminist, pedagogul şi muzicianul francez Jean-Jacques Rousseau (1778); episcopul evanghelic sas din Transilvania Georg Daniel Teutsch (1893); poetul şi traducătorul român Theodor Şerbănescu (1901); prozatorul, dramaturgul și medicul rus Anton Cehov (1904); dirijorul şi compozitorul austriac Felix Mottl (1911); prozatorul, publicistul, traducătorul, jurnalistul, regizorul și scenaristul român de film Emil Gârleanu (1914); filosoful danez Harald Höffding, istoric al filosofiei moderne (1931); pilotul român de aviație George Valentin Bibescu, nepot al domnitorul Gheorghe Bibescu (1941); scriitorul rus Evgheni Petrov, autor, în colaborare cu Ilia Arnoldovici Fainzilberg, de romane satirice semnate cu pseudonimul comun Ilf şi Petrov (1942); astronomul român Constantin Pârvulescu, care a dat numele său unei mici planete (1945); scriitorul american Ernest Hemingway, laureat al Premiilor Nobel și Pulitzer (sinucis în 1961); etnograful, etnologul, antropologul, folcloristul și profesorul român Romulus Vuia (1963); filozoful român Dan Bădărău (1968); actrița franceză de origine română Alice Cocea (1970); scriitorul american de origine rusă Vladimir Nabokov (1977); esteticianul, criticul literar și profesorul român Mircea Mancaş (1995); actorul american de film James Stewart (1997); scriitorul şi regizorul american de film de origine italiană Mario Puzo, autorul celebrei saga „Naşul” (1999); părintele duhovnic român Ghelasie de la Frăsinei (2003); soprana americană de origine română Beverly Sills (2007); regizorul de film şi scenaristul român Mihai Iacob (2009); inventatorul american Douglas Engelbart, pionier al Internetului și care a inventat mouse-ul calculatorului (2013); astronomul elvețian Paul Wild, care a descoperit mai multe comete, supernove și asteroizi (2014); medicul şi profesorul român Dan Tulbure, care pus bazele anesteziei şi terapiei intensive moderne în România (2015); regizorul şi scenaristul american de film Michael Cimino, autorul peliculei „The Deer Hunter” (2016); scriitoarea, actriţa şi comediana britanică Caroline Aherne (2016) și scriitorul american de origine evreiască, ziaristul, eseistul şi filosoful umanist Elie Wiesel, activist în domeniul drepturilor omului (2016).
Septimiu Cioloboc
