Oameni & Fapte – 2 mai

– Este cea de-a 122-a zi a lui 2019. Au rămas 243 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 6:06 şi va apune la ora 20:31.

– Astăzi este „Ziua Naţională a Tineretului”, instituită în 2004. Cu prilejul acestei zile sunt organizate activităţi sociale, culturale, artistice şi sportive care vizează domeniile de interes ale tineretului.

– Tot astăzi este „Ziua internaţională a podiatrului”, marcată la iniţiativa Federaţiei Internaţionale a Podiatrilor, pentru recunoaşterea aportului îngrijirii medicale asigurate de podiatri pentru persoanele cu probleme de sănătate la nivelul piciorului.

– La 2 mai 74 d.Hr. s-au sinucis, înainte de intrarea armatelor romane în „cetatea morților”, ca să nu cadă pe mâna atacatorilor, cei circa 970 de iudei din cetatea Masada (aflată pe malul vestic al Mării Moarte). În anul 1497 navigatorul şi exploratorul veneţian Giovanni Caboto, cunoscut mai ales ca John Cabot, pornea în cea de-a doua sa călătorie spre continentul american, „Lumea Nouă”, la bordul corabiei „Matthew”. În anul 1536 regina Angliei, Anne Boleyn, cea de-a doua soţie a lui Henric al VIII-lea, a fost arestată și închisă în Turnul Londrei sub acuzația de adulter, incest, trădare și vrăjitorie, urmând a fi executată la 19 mai.

– În 1635 se deschidea, la Paris, „Jardin Royal des Plantes Médicinales” („Grădina Regală de Plante Medicinale”), plantată sub instrucțiunile medicilor regelui Ludovic al XIII-lea, Jean Hérouard și Guy de La Brosse. Cinci ani mai târziu, ea a fost pusă la dispoziția publicului. În 1859 Austria recunoştea de facto, printr-o notă scrisă, dubla alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi relua legăturile diplomatice cu cele două guverne româneşti (de la Iaşi şi Bucureşti). În anul 1864 Alexandru Ioan Cuza decreta dizolvarea Adunării Elective a României, care se opunea legiferării reformelor preconizate de domnitor şi de Guvern (precum reforma agrară şi reforma electorală). Evenimentul este cunoscut în istorie drept „Lovitura de stat de la 2 mai”.

– În 1869 se deschidea, la Paris, un loc de divertisment muzical sub numele de „Folies Trévise”, care se va dezvolta ca un teatru de vodevil și cabaret și va deveni cunoscut sub numele de „Folies Bergère”. În 1896 s-a deschis, la Bucureşti, „Expoziţia artiştilor independenţi”, al cărei manifest era semnat de Ştefan Luchian, alături de un grup de prieteni, precum Nicolae Vermont, Constantin Artachino şi Alexandru Bogdan-Piteşti.

– În 1933 ziarul local „Iverness Courier” din oraşul scoţian Loch Ness a publicat pentru prima oară o fotografie a legendarului „monstru acvatic” din lacul Loch Ness (una dintre cele mai renumite creaturi misterioase din lume), însoţită de o ştire explicativă privind un cuplu din orăşel care ar fi văzut la suprafaţa lacului un animal uriaş. Surse istorice pomenesc încă în urmă cu 1.500 de ani despre un monstru care ar trăi în apele acestui lac.

– În anul 1957 avea loc, la Teatrul de Operă şi Balet din Bucureşti, premiera poemului coregrafic „Călin” („File de poveste”) de Alfred Mendelsohn, pe un libret semnat de Tilde Urseanu, inspirat de poemul eminescian omonim, iar în 1968 s-a lansat cel de-al doilea program al Televiziunii Române, „TVR 2”. În 2 mai 1989 Ungaria şi-a deschis frontiera cu Austria, începând demontarea gardului de sârmă ghimpată de la Hegyeshalom, faptă care marchează începutul căderii „Cortinei de Fier”, fenomen care a dus la prăbuşirea blocului sovietic şi a provocat un exod a zeci de mii de persoane din est, în special din fosta Republică Democrată Germană (RDG).

– În anul 1997 România ratifica, la Strasbourg, Convenţia europeană pentru prevenirea terorismului, iar la data de 2 mai 2011 Osama Bin Laden, liderul „Al-Qaeda” (cea mai mare organizaţie teroristă din lume), a fost ucis de forţele speciale americane în localitatea pakistaneză Abbottabad, în cursul operațiunii cu numele de cod „Operațiunea Neptune Spear”. Timp de zece ani el a fost cel mai căutat terorist, după atentatele din 11 septembrie 2001 din Statele Unite ale Americii. Din anul 2018 oraşul Baia Mare va fi „Capitală a Tineretului din România”, în perioada 2 mai 2018 – 1 mai 2019.

– La 2 mai s-au născut: compozitorul italian Alessandro Scarlatti (1660); ţarina Ecaterina cea Mare a Rusiei (1729); compozitorul spaniol Vicente Martin y Soler (1754); poetul romantic german Novalis (1772); chimistul și fizicianul german Heinrich Gustav Magnus (1802); compozitorul austriac Karl [Michael] Ziehrer (1843); scriitorul englez Jerome K. Jerome (1859); doctorul, poetul şi eseistul german Gottfried Benn (1886); arheologul român Ioan Andrieşescu (1888); renumitul medic pediatru și scriitorul american Benjamin Spock, numit şi Dr. Spock (1903); pictorul român Gheorghe [Bob] Bulgaru (1907); regizorul, scenaristul și compozitorul indian Satyajit Ray (1921);
cântăreţul şi actorul francez de origine italiană Serge Reggiani (1922); jurnalistul american A.[braham] M.[ichael] Rosenthal, conducător al cotidianului „New York Times” (1922); actorul american de origine austriacă Theodore Bikel (1924); poetul, lingvistul și istoricul român Eugen Lozovan (1929); scriitorul, pictorul, publicistul şi criticul israelian de teatru Yoram Kaniuk (1930); pictorul român Nicolae G. Iorga (1933); actorul american Lance Legault (1935); scriitorul român Valentin Tudor (1936); scriitoarea română Rodica Dumitrescu (1937); poetul, prozatorul şi eseistul român Ion Lotreanu (1940); compozitorul şi muzicologul român Viorel Munteanu (1944); cântăreaţa, compozitoarea şi actriţa americană Lesley Sue Gore (1946); caricaturistul și jurnalistul român Octavian Andronic, zis „Ando” (1946); dirijorul belgian Philippe Herreweghe (1947); compozitorul, dirijorul, interpretul și profesorul român Teodor Caciora (1949); dirijorul rus Valeri Abisalovici Gherghiev (1953); pictorul român Virgiliu Parghel (1954); creatoarea italiană de modă Donatella Versace (1955) şi fotbalistul englez David Beckham (1975).

– În 2 mai au murit: pictorul, sculptorul, inginerul și arhitectul renascentist italian Leonardo da Vinci (1519); poetul, dramaturgul și prozatorul francez Alfred de Musset (1857); compozitorul, pianistul și dirijorul german Giacomo Meyerbeer (1864); chimistul german August Wilhelm von Hofmann (1892); istoricul şi publicistul român George Bariţ[iu], militant pentru emanciparea naţională a românilor ardeleni şi întemeietorul presei româneşti din Transilvania (1893); poetul, prozatorul, dramaturgul și publicistul român George Ranetti (1928); inginerul şi geologul român Matei Drăghiceanu (1939); omul politic nazist german Martin Bormann (1945); scriitorul francez Alphonse de Châteaubriant (1951); americanul John Edgar Hoover, primul director al FBI (1972); prozatoarea, poeta și traducătoarea română Letiția Papu (1979); chimistul italian Giulio Natta, laureat Nobel (1979); prozatorul român Virgiliu Monda (1991); neurofiziologul australian Sir John Carew Eccles, laureat al Premiului Nobel (1997); actorul britanic de film Oliver Reed (1999); poetul român George Țărnea (2003); jurnalistul, autorul şi omul politic canadian Bob Hunter, unul dintre fondatorii organizaţiei ecologiste „Greenpeace” (2005); actiţa britanică de film Lynn Redgrave (2010); teroristul saudit Osama bin Laden, fondator și lider al celebrei organizaţii teroriste „Al Qaida” (2011); actorul rus Aleksandr Lazarev (2011); actorul american de televiziune Efrem Zimbalist Jr. (2014); scriitorul şi scenaristul american Michael Blake (2015); regizoarea de balet, coreografa, actrița și balerina rusă Maia Plisețkaia (2015) şi scriitoarea britanică de romane poliţiste Ruth Rendell, considerată continuatoare a scriitoarei Agatha Christie (2015).

Septimiu Cioloboc