Oameni & Fapte – 2 martie

– Este cea de-a 62-a zi a lui 2020. Au mai rămas 304 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:59 şi va apune la ora 18:09.

– Ortodocșii încep Postul Sfintelor Paști. Canonul Mare. Este zi aliturgică.

Astăzi este „Ziua Mondială a Tenisului”, sărbătorită în prima zi de luni din luna martie. A fost instituită la 4 martie 2013, de „StarGames”, în jurul a două turnee de succes: BNP Paribas Showdown în Madison Square Garden din New York şi Asia World-Arena din Hong Kong. Tot în 2013, Federaţia Internaţională de Tenis (ITF) sărbătorea centenarul ca organism internaţional al tenisului, federaţia fiind fondată la 1 martie 1913.

– La 2 martie 1716 apărea lucrarea „Descriptio Moldaviae” a cărturarului român Dimitrie Cantemir, prima monografie geografică a românilor, scrisă în limba latină, la cererea Academiei din Berlin, al cărei membru fostul domnitor moldovean era de aproape doi ani. Opera e alcătuită din trei părți și este însoțită de prima hartă a Moldovei. În 1836 statul Texas și-a declarat independența față de Mexic, sub denumirea de Republica Texas, iar în 1855 Alexandru al II-lea devenea țar al Rusiei.

– În 1870 a apărut, la Bucureşti, revista „Columna lui Traian” condusă de Bogdan Petriceicu Haşdeu, o publicaţie bisăptămânală de factură politică, economică şi literară, editată cu întreruperi până în anul 1883, iar la 2 martie 1907 a avut loc, la Viena, premiera operetei „Farmecul unui vals” de Oscar Straus. La 2 martie 1917, după revoluția rusă din februarie, țarul Nicolae al II-lea a abdicat în favoarea fratelui său Mihail, iar în anul 1919 începea, la Moscova, Conferința internațională a partidelor și organizațiilor comuniste, la care, din iniţiativa lui Vladimir Ilici Lenin, s-a creat Internaționala a III-a Comunistă, desfiinţată de Stalin în 1943. În 1949 s-a adoptat, în România, Legea de expropriere a moşiilor de 50 de hectare şi a fermelor model, fiind naţionalizate astfel 6.258 de moşii şi 4.456 conace.

– La 2 martie 1958 au debutat programele Studioului Teritorial Tîrgu-Mureş al Radiodifuziunii Române, care a emis până în 12 ianuarie 1985, când a fost închis, ca şi celelalte studiouri din ţară, din ordinul regimului comunist. La data de 22 decembrie 1989 Radio Tîrgu-Mureş a început iarăşi să emită, alături de celelalte studiouri teritoriale din Cluj, Craiova, Iaşi şi Timişoara.

– După peste patru luni de eforturi, la 2 martie 1958 geologul şi exploratorul britanic Sir Vivian Ernest Fuchs a terminat, alături de o echipă formată din 12 persoane, prima traversare a Antarcticii, cu autoşenilele, trecând prin Polul Sud. Expediţia a început la 24 octombrie 1957.

– În 2 martie 1969 a avut loc primul zbor al supersonicului franco-britanic „Concorde 001”, avion de călători care a depășit viteza sunetului în ziua de 1 octombrie acelaşi an. În 1972 s-a constituit Asociația Scriitorilor din București, iar la 2 martie 1989 braşoveanul Liviu Corneliu Babeş şi-a dat foc pe pârtia „Bradul” din Poiana Braşov, în semn de protest faţă de regimul comunist. El a fost declarat erou martir în iunie 1997.

– La 2 martie 1990 s-a înfiinţat, lângă Aeroportul Internaţional Otopeni, Muzeul Aviaţiei din România – pentru cinstirea înaintaşilor aviaţiei noastre şi pentru integrarea în patrimoniul naţional şi universal a realizărilor de prestigiu în domeniul aeronauticii.

– În 2 martie s-au născut: entomologul şi ornitologul francez Étienne Mulsant (1797); scriitorul maghiar Arany János (1817); scriitorul olandez Multatuli (1820); compozitorul şi dirijorul ceh Bedřich Smetana (1824); eseistul, poetul, romacierul, sociologul, publicistul şi traducătorul român Eugen Relgis (1895); medicul chirurg stomatolog român Dan Theodorescu (1899); compozitorul german Kurt Weil (1900); profesorul, dirijorul şi compozitorul român Nicolae Lungu (1900); economistul şi profesorul universitar român Victor Jinga (1901); inginerul român Tudor Tănăsescu, dezvoltator al radiodifuziunii (1901); poetul şi dramaturgul român Radu Gyr (1905); esteticianul şi criticul literar român Mircea Mancaş (1905); dirijorul român Edgar Cosma (1925), pictorul român Constantin Blendea (1929); romancierul, eseistul, scenaristul și jurnalistul american Tom Wolfe (1930); preşedintele sovietic Mihail Gorbaciov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace (1931); scriitorul, publicistul şi editorul român Petre Ghelmez (1932); preşedintele algerian Abdelaziz Bouteflika (1937); actorul, regizorul şi scenaristul spaniol Ricardo Palacios (1940); lingvista, eseista, folclorista, memorialista, traducătoarea, publicista şi profesoara română Sanda Golopenţia-Eretescu (1940); scriitorul american John Irving (1942);
medicul şi profesorul austriac Felix Unger, unul dintre cei mai importanţi specialişti de inimă din lume (1946); compozitorul, chitaristul şi interpretul irlandez de muzică rock Rory Gallagher (1948); cântăreaţa americană Karen Carpenter, membră a trupei „The Carpenters” (1950); poetul român Călin Angelescu (1957); compozitorul, cântăreţul de rock şi actorul american Jon Bon Jovi, lider şi vocalist al formaţiei „Bon Jovi” (1962) şi actriţa română de teatru, film şi divertisment Emilia Popescu (1966).

– La 2 martie au murit: filosoful şi omul de ştiinţă italian Francesco Bianchini (1729); pictoriţa franceză Berthe Morisot (1895); fiziologul francez Charles JacquesBouchard, de numele căruia se leagă descoperirea cauzei insuficienţei musculaturii stomacului – „boala lui Bouchard” (1915); prozatorul, poetul şi eseistul britanic David Herbert Lawrence (1930); arheologul şi egiptologul englez Howard Carter, care a descoperit mormântul faraonului Tutankhamon (1939); poetul panamez Ricardo Miró (1940); pictoriţa şi scriitoarea canadiană Emily Carr (1945); fizicianul român Nicolae Vasilescu-Karpen, inventatorul pilei electrochimice care-i poartă numele (1964); filologul român Grigore Nandriș, profesor universitar la Cernăuți, București, Londra și Oxford (1968); soprana germană de coloratură Erna Sack (1972); astronomul, seismologul şi profesorul român Ioan Curea (1977); solista vocală şi compozitoarea română Maria Andriescu (1981); lingvistul şi filologul român Haralambie Mihăescu (1985); cântăreţul, poetul, actorul şi regizorul francez Serge Gainsbourg (1991); inginerul agronom român Eugen Rădulescu, specialist în rezistenţa cerealelor la diverse boli şi biologia agenţilor fitopatogeni (1993); publicistul şi scriitorul francez Lucien Bodard, corespondent de război (1998); scriitorul şi istoricul francez de origine rusă Henri Troyat (2007); pictorul şi graficianul român Jules Perahim (2008); graficianul şi caricaturistul român Albert Poch (2013); radiofonistul, ziaristul şi scriitorul român Dan Ursuleanu (2013); graficianul, sculptorul, pictorul şi scenograful român de etnie maghiară Haller József, de la Teatrul de Copii şi Tineret „Ariel” din Tg.-Mureş (2017); cântăreața română de muzică populară Maria Tudor (2018); dirijorul și regizorul muzical spaniol Jesus Lopez Cobos (2018); geologul și profesorul român Gheorghe Udubașa, unul dintre marii mineralogi şi metalogenişti ai României (2019) și fotograful grec Yannis Behrakis, angajat al agenţiei pe presă „Reuters” şi laureat al unor premii de prestigiu (2019).

Septimiu Cioloboc