Oameni & Fapte – 2 Noiembrie
Publicat de MIRELA ROTAR, 2 noiembrie 2018, 06:00
– Este cea de-a 306-a zi a lui 2018. Au rămas 59 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:05 şi va apune la ora 17:05.
– Romano-catolicii îi pomenesc pe toţi credincioşii răposaţi, iar azi e „Ziua Internaţională a Încheierii Impunităţii pentru Crime Împotriva Jurnaliştilor”, adoptată în anul 2013 de Adunarea Generală a ONU pentru a comemora asasinarea a doi jurnalişti francezi în Mali, la 2 noiembrie 2013.
– În 1765 împărăteasa austriacă Maria Tereza ridica Transilvania la statutul de „mare principat”, provincie nesupusă altui regat, iar în 1784 a izbucnit marea Răscoală Țărănească din Transilvania, condusă de Horea, Cloșca și Crișan. În ziua de 2 noiembrie, la adunarea de la Curechiu (azi localitate în judeţul Hunedoara), Crişan îi chema pe ţărani să se ridice la luptă pentru lichidarea nobilimii.
– În 1785 s-a brevetat, la Londra, prima luntre de salvare din lume, construită de inventatorul englez Lionel Lukin, iar în anul 1814 publicaţia londoneză „The Times” era prima care folosea tiparnița în editarea sa. În 1864 apărea Decretul privind înființarea Școlii de Belle Arte din București, iar în 1886 Oficiul Imperial de Brevete din Germania i-a acordat inginerului german Karl Benz brevetul pentru primul său automobil. Dakota de Nord și Dakota de Sud au devenit, la 2 noiembrie 1889, statele americane cu numerele 39 și 40, în ordinea formării lor.
– În 1912 s-a înfiinţat Comisia de atletism, alergări pe jos şi concursuri, în cadrul Federaţiei Române a Societăţilor Sportive, precursoare a Federaţiei Române de Atletism, iar în anul 1917 guvernul britanic emitea „Declarația Balfour”, în care se declara favorabil creării unui stat evreu în Palestina.
– În 1920, la Conservatorul din Bucureşti, s-a materializat iniţiativa creării unui organism profesional care să apere şi să garanteze priorităţile fundamentale ale creatorilor de muzică: Societatea Compozitorilor Români. Tot la 2 noiembrie 1920 a avut loc în oraşul american Philadelphia, statul Pennsylvania, cea dintâi probă de radiodifuziune, folosindu-se stația comercială „KDKA”. În acea primă emisiune radiofonică au fost prezentate știri, muzică și discuții la masa rotundă.
– În 1941 a emis întâia oară Radio Iaşi, sub numele de „Radio Moldova”, iar în anul 1947 aviatorul, industriaşul şi filantropul american Howard Hughes efectua, pe o distanţă de 1,6 kilometri, zborul de probă a celui mai mare hidroavion din lume, „H-4 Hercules”, proprietatea și realizarea sa, construit din lemn. Acela a fost unicul zbor al giganticului hidroavion.
– În 1950 România adera la Convenţia cu privire la prevenirea şi reprimarea genocidului, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 9 decembrie 1948 şi intrată în vigoare la 12 ianuarie 1951, iar în 2 noiembrie 1955 cercetătorii americani Carlton Everett Schwerdt și Fred Schaffer obțineau, în formă cristalină, virusul ce provoacă poliomielita.
– În anul 1984 criminala în serie Velma Barfield devenea cea dintâi femeie americană executată (prin injecţie letală), iar la 2 noiembrie 1988 a avut loc prima propagare de worm (vierme) pe Internet. În 1997 taifunul „Linda” a devastat Golful Thailandei, cu o viteză de 130 de kilometri pe oră, iar în anul 1999 nava olandeză de mare tonaj „Mighty Servant 2”, cu o încărcătură de aproape 9.000 de tone, s-a scufundat lângă insula indoneziană Singkep, în Oceanul Pacific, cinci persoane pierzându-şi viața.
– În 2 noiembrie s-au născut: pictorul francez Jean Baptiste Siméon Chardin (1699); compozitorul și violonistul austriac Carl Ditters von Dittersdorf (1739); regina Maria Antoaneta a Franței (1755); matematicianul, logicianul și filosoful britanic George Boole, creatorul logicii matematice moderne (1815); filosoful francez Georges Sorel (1847); poeta română Iulia Hasdeu, fiica lui Bogdan Petriceicu Hasdeu (1869); sculptorul român Dimitrie Paciurea (1873); istoricul american Thad Weed Riker (1880); astronomul american Harlow Shapley, care a descoperit mărimea și forma Căii Lactee (1885); compozitorul german de origine maghiară Paul Abraham (1892); medicul român Leon Daniello, care a înfiinţat, la Cluj Napoca, alături de dr. Iuliu Haţieganu, primul dispensar studenţesc din România (1898); regizorul italian de film Luchino Visconti (1906); pictorul român Dimitrie Berea (1908); poetul grec Odysseas Elytis, laureat Nobel (1911); lingvistul român Gheorghe Ivănescu (1912); actorul american de film Burt Lancaster (1913); dirijorul şi profesorul român Ion Şerfezi (1913); prozatorul român Laurenţiu Fulga (1916); actriţa americano-canadiană Ann Rutherford (1917); aviatorul american de origine română Alexander [Alex] Vraciu, ofiţer în US Navy și erou al forţelor armate americane în Al Doilea Război Mondial (1918); pictorul român Ştefan Sevastre (1926); compozitorul şi dirijorul român Liviu Ionescu (1928); fizicianul american de origine canadiană Richard Edward Taylor, laureat Nobel (1929); fizicianul american Melvin Schwartz (1932); actorul şi regizorul român de naționalitate maghiară Fábián Ferenc (1933);
scriitorul, scenaristul de film şi jurnalistul italian Vincenzo Cerami (1940); muzicianul și textierul american Keith Emerson, membru al formaţiei rock „Emerson, Lake & Palmer” (1944); actorul, scenaristul, regizorul şi producătorul francez de film Patrice Chéreau (1944); compozitorul, medicul şi arheologul italian Giuseppe Sinopoli (1946); pilotul australian de automobilism Formula 1 Alan Jones (1946); muzicianul britanic Frankie Miller (1949); actorul, teatrologul, teologul, scriitorul şi profesorul român Răzvan Ionescu (1955); cântăreața canadiană K. D. Lang (1961); chitaristul american Ron McGovney, primul basist al trupei rock „Metallica” (1962); chitaristul român Valter Popa, membru al formaţiei rock „Iris” (1964); actorul indian Shahrukh Khan (1965); actorul american David Schwimmer (1966) şi rapperul şi actorul american Nelly (1974).
– La 2 noiembrie au murit: istoricul, filologul, poetul și traducătorul român Gheorghe Şincai, reprezentant de seamă al Şcolii Ardelene (1816); poetul, compozitorul și culegătorul român de folclor Anton Pann (1854); principele Mircea al României, fiul regelui Ferdinand I şi al reginei Maria (1916); criticul, istoricul literar şi comparatistul român N.[icolae] Apostolescu (1918); compozitorul român Francisc Hubic (1946); scriitorul, dramaturgul şi criticul literar irlandez George Bernard Shaw, laureat Nobel (1950); pianistul, compozitorul și dirijorul american de origine greacă Dimitri Mitropoulos (1960); fizicianul şi chimistul olandez Peter Debye, laureat Nobel (1966); regizorul, scenaristul, scriitorul, poetul, ziaristul și criticul italian de film Pier Paolo Pasolini (asasinat în 1975); poetul român de etnie maghiară Szilágyi Domokos (1976); producătorul, regizorul şi scenaristul american de film Hal Roach, realizatorul celebrului cuplu „Stan şi Bran” (1992); istoricul român Ştefan Pascu (1998); scriitorul și regizorul olandez de film Theo van Gogh (asasinat în 2004); artista plastică şi scriitoarea română Lena [Elena] Constante (2005); coregraful rus Igor Moiseev, fondatorul companiei de balet care îi poartă numele (2007); actorul spaniol José López Vázquez (2009); decatlonistul american Milt Campbell, primul campion olimpic de culoare la decatlon (2012) şi clarinetistul britanic Acker Bilk, lider al trupei de jazz „Paramount” (2014).
Septimiu Cioloboc
