Oameni & Fapte – 2 octombrie
Publicat de Corina Muntean, 2 octombrie 2020, 06:00
– Este cea de-a 276-a zi a lui 2020. Au rămas 90 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:22 şi va apune la ora 18:59.
– Astăzi este sărbătorită „Ziua Internaţională a Non-Violenţei”, marcată sub egida ONU, în ziua naşterii lui Mahatma Gandhi (2 octombrie 1869), „părintele” Indiei independente.
– Este şi „Ziua Mondială a Zâmbetului”, aniversată în prima zi de vineri a lunii octombrie. Ziua a fost iniţiată de americanul Harvey Ball, creatorul „Feţei zâmbitoare” în 1963. Preocupat de supra-comercializarea simbolului său şi de modul în care sensul original al acestuia risca să se piardă în repetarea constantă de pe piaţă, Harvey Ball a lansat ideea de a dedica o zi zâmbetului. Marcată pentru prima dată în anul 1999 (în Worcester, oraşul în care s-a… născut „Smiley”), ziua a continuat să fie aniversată şi în anii următori devenind cunoscută în întreaga lume. Fundaţia „Harvey Ball World Smile”, creată după decesul lui Harvey Ball în 2001, a devenit sponsorul oficial al „Zilei Mondiale a Zâmbetului”. În calendarul anual există şi o zi dedicată râsului, celebrată în prima duminică a lunii mai.
Foto: aso.org.au
– De asemenea, este Ziua Naţională a Republicii Guineea, țară în care se aniversează proclamarea independenţei din 1958.
– La 2 octombrie 1187 armatele sultanului Saladin (cel supranumit „Leul deşertului”) au cucerit Ierusalimul, după un asediu de douăsprezece zile, încheind astfel domnia creștină de 88 de ani asupra orașului. Această faptă va provoca cea de-A Treia Cruciadă. Din 2 octombrie 1409 este atestată cea mai veche pisanie românească, aceea de la biserica Streisângeorgiu, judeţul Hunedoara, cu hramul „Sfântul Gheorghe”, unde sunt menţionaţi „jupan” Chendreşu, ctitorul, şi soţia sa, „jupâniţa” Nistora, împreună cu fiii.
– În 2 octombrie 1535 exploratorul francez Jacques Cartier, navigând pe râul Sfântul Laurențiu (care traversează Canada şi SUA de astăzi) a descoperit așezarea fortificată Hochelaga construită de băștinașii Iroquois („oamenii din casa lungă”) pe locul actualului oraș Montréal. În 1552, după un puternic asediu, orașul Kazan (capitala hanatului tătar) a fost ocupat de trupele ruseşti ale ţarului Ivan cel Groaznic. Cronicile relatează că urbea a fost arsă din temelii și că o mare parte a populației a fost masacrată, restul fiind obligată să se convertească la creştinism.
– La 2 octombrie 1877 Radu Porumbaru, unul dintre precursorii alpiniştilor români, a urcat în Alpi, escaladând vârful Mont Blanc, pe vremea când era student la Paris. Radu Porumbacu a devenit astfel primul român care a reuşit această ascensiune. În anul 1878 Austro-Ungaria a recunoscut independenţa României, iar pe 2 octombrie 1925 dansatoarea americană de numai 19 ani, Josephine Baker, a debutat la Paris, pe scena „Théâtre des Champs-Élysées”, cu un dans erotic în spectacolul „La Revue Négre”.
– În ziua de 2 octombrie 1930 industriaşul american Henry Ford a pus piatra de temelie a Uzinelor Ford din Köln (Germania), iar în 1941 armata nazistă (Wehrmacht-ul) a început Operațiunea „Taifun” împotriva capitalei URSS, ofensivă totală care a declanșat Bătălia de la Moscova.
– În 1980, la „Caesars Palace” din Las Vegas (SUA), pugilistul profesionist american Larry Holmes și-a apărat titlul mondial de box la categoria grea, împotriva lui Muhammad Ali (alias Cassius Clay) cu o victorie obţinută prin knock-out tehnic în runda a 11-a. În 1997 ţările Uniunii Europene au adoptat Tratatul de la Amsterdam, care l-a înlocuit pe cel de la Maastricht (din 1992) şi care a deschis calea extinderii UE spre ţările din estul Europei, Malta şi Cipru, iar la 2 octombrie 2006 şoferul american Charles Carl Roberts a intrat într-o școală Amish din orașul Nickel Mines (statul Pennsylvania), unde, cu un pistol, a împușcat în cap cinci eleve, rănind alte cinci. Apoi s-a sinucis.
Sursa foto: revistatango.ro
– În 2 octombrie s-au născut: regele Richard al III-lea al Angliei (1452); antropologul britanic Edward Tylor, fondator al antropologiei culturale (1832); esteticianul, traducătorul şi profesorul român Mihail Străjan (1841); memorialistul român Francisc Hossu-Longin, jurist şi apărător în procesul „memorandiştilor” (1847); chimistul scoţian Sir William Ramsay, laureat al Premiului Nobel (1852); istoricul român Gheorghe Popa-Lisseanu (1866); activistul și filosoful indian Mahatma Gandhi, lider al luptei de eliberare naţională a Indiei (1869); compozitorul, criticul muzical, folcloristul şi editorul român Juarez Movilă (1870); omul politic american Cordell Hull, laureat Nobel (1871); geofizicianul francez Conrad Schlumberger (1878); poetul american Stevens Wallace (1879); generalul şi scriitorul român Nicolae M. Condiescu (1880); cântăreţul polonez de operă și regizorul Sigismund Zalevschi (1885); actorul american de comedie Groucho Marx (1890); actorul şi producătorul american de film Bud [William Alexander] Abbott (1895); actorul român Miluță Gheorghiu (1897); scriitorul enghez Graham Greene (1904); chimistul scoțian Alexander Todd, laureat Nobel (1907); poetul, eseistul şi traducătorul român Miron Radu Paraschivescu (1911); actorul român de etnie maghiară Senkálszky Endre (1914); medicul şi biochimistul belgian Christian René de Duve, laureat Nobel (1917); antrenorul român de fotbal de etnie maghiară Ştefan Kovács (1920); chirurgul și profesorul român Dan Setlacec (1921); biologul britanic John B. Gurdon, laureat Nobel (1933); actriţa română Dana Comnea (1933); scriitorul şi memorialistul român Paul Goma (1935); solistul român de muzică ușoară Dan Spătaru (1939); handbalistul român Gheorghe Gruia (1940); scriitorul, editorul și jurnalistul român Viorel Ştirbu (1940); prozatorul şi teatrologul român Romulus Diaconescu (1942); dirijorul, organistul şi clavecinistul olandez Ton Koopman (1944); cantautorul american Don McLean (1945); jurnalista română de televiziune Mihaela Cristea (1946); creatoarea americană de modă Donna Karan (1948); poetul român Ion Stanciu (1950); cântăreţul şi compozitorul britanic Sting, fost vocalist şi basist al trupei rock „The Police” (1951); cântărețul român Adrian Daminescu (1956); cântăreţul britanic James Hunter (1962); actorul american Jeff Bennett (1962); actrița engleză Lucy Cohu (1968); actrița franceză Natalie Fiore (1976) şi fostul fotbalist român Ciprian Marica (1985).
– La 2 octombrie au murit: matematicianul francez François Arago, fost preşedinte al Franţei (1853); matematicianul, inginerul şi pedagogul român Petrache Poenaru, inventatorul stiloului (1875); naturalistul român Dimitrie Grecescu (1910); compozitorul și dirijorul german Max Bruch (1920); fizicianul, chimistul şi astronomul suedez Svante August Arrhenius, laureat Nobel (1927); poetul şi eseistul român de origine evreiască Benjamin Fundoianu (asasinat de nazişti în 1944); fizicianul şi preşedintele polonez Ignacy Mościcki, inventatorul condensatorului electric (1946); pictorul şi desenatorul francez Marcel Duchamp (1968); scriitoarea australiană Katharine Susannah Prichard (1969); poetul şi publicistul român Alexandru Colorian (1971); compozitorul român Mihail Bârcă (1973); regizorul, actorul, scenaristul și poetul ucrainean Vasili Șukşin (1974); actorul român Nucu Păunescu (1980); actorul american de film Rock Hudson (1985); compozitorul și muzicologul român de naționalitate maghiară Tiberiu Olah [Oláh Tibor] (2002); cântăreţul american de muzică rock, compozitorul, producătorul și multi-instrumentalistul Tom [Thomas Earl] Petty (2017); actriţa mexicană de film şi televiziune Evangelina Elizondo (2017); ziaristul și politologul saudit Jamal Khashoggi (asasinat în 2018) și cântăreaţa, compozitoarea și chitarista americană de punk rock Kim Shattuck, solista formaţiei „The Muffs” (2019).
Septimiu Cioloboc
