Prima pagină » Eveniment » Oameni & Fapte – 20 aprilie

Oameni & Fapte – 20 aprilie

Radio România Mureș — Foto: sursa foto: flyflytravel.ba

Publicat de Corina Muntean, 20 aprilie 2021, 05:00

– Este cea de-a 110-a zi a lui 2021. Au rămas 225 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:26 şi va apune la ora 20:16.

– Astăzi este „Ziua Internaţională a Presei Libere”, marcată, din anul 1991, la iniţiativa Organizaţiei „Reporteri fără frontiere”.

– Este și „Ziua Limbii Chineze”, marcată pentru a sublinia contribuţia limbii și literaturii chineze în cultura lumii, pentru promovarea multilingvismului, a diversității culturale şi utilizării egale a celor şase limbi oficiale ale ONU. Celebrarea zilei a fost stabilită de UNESCO în anul 2011, în perioada Guyu / Guyu („Ploile cerealelor”), a şasea dintre cele 24 de perioade solare create din timpuri străvechi pentru ghidarea activităţilor agricole, care corespunde datei de 20 aprilie în calendarul gregorian. Această zi aduce şi un omagiu personajului mitologic chinez Cangjie, care a inventat caracterele chinezeşti în urmă cu circa 5000 de ani. Despre el se spune că ar fi fost istoricul oficial al Împăratului Galben.

– La 20 aprilie 1303 Papa Bonifaciu al VIII-lea punea bazele Universității Sapienza din Roma, cea mai mare și cea mai veche universitate de stat din capitala Italiei, iar în 1799 avea loc, la Weimar, premiera poemului dramatic „Moartea lui Wallenstein”, de Friedrich Schiller. În 1841 s-a tipărit primul roman poliţist din lume: „Crimele din Rue Morgue”, scris de romancierul şi poetul american Edgar Allan Poe, iar la 20 aprilie 1862 oamenii de ştiinţă francezi Louis Pasteur și Claude Bernard finalizau prima testare a procesului de pasteurizare.

– În anul 1902, la Paris, soţii fizicieni Marie și Pierre Curie au izolat, cu succes, săruri de radiu dintr-o substanță minerală, iar la 20 aprilie 1913 Parlamentul României vota prima lege privind înfiinţarea şi organizarea aeronauticii militare ca armă de sine stătătoare, lege sancţionată, la 10 zile, de regele Carol I.

– În 1933 Radiodifuziunea Română realiza prima retransmisie internaţională: spectacolul susţinut, la Sofia, de corul „Cântarea României”, condus de dirijorul Mihai Botez. Pe 20 aprilie 1947 presa română anunța punerea în circulație a bancnotelor de 1 milion de lei, faptă care a dus la creșterea vertiginoasă a inflației, iar în 1948 echipa de seniori a României s-a clasat pe primul loc la Campionatul Mondial de dezlegări de probleme de șah, care s-a desfăşurat la Praga.

– În 1959 a fost adoptată, la Strasbourg, Convenţia europeană de asistenţă judiciară în materie penală, iar în 1972 subsatelitul american „Apollo 16” a aselenizat pe Lună. În 1986 pianistul rus Vladimir Horowitz a susținut un concert în Rusia natală, pentru prima oară după 61 de ani, iar în 1992 s-a inaugurat, la Sevilla, expoziţia universală „Expo ‘92 Sevilla”, desfăşurată sub deviza „Era descoperirilor”. Expoziţia s-a încheiat la 12 octombrie 1992, când s-au aniversat 500 de ani de la descoperirea Americii de către Cristofor Columb, iar la eveniment au participat, cu pavilioane naţionale, peste 100 de ţări, printre care şi România.

– În 2007 președintele român Traian Băsescu a fost suspendat de Parlament. Însă, în urma referendumului din 19 mai, suspendarea a încetat, cetăţenii cu drept de vot exprimându-se împotrivă într-un procent de 74,48%.

– La 20 aprilie 2010 a avut loc catastrofa petrolieră din Golful Mexic, considerată cea mai mare din întreaga istorie a Statelor Unite, cauzatoare a unui enorm dezastru ecologic: pe platforma de foraj Deepwater Horizon a companiei British Petroleum s-au produs explozii catastrofale (după ce o parte din țițeiul erupt datorită forajului fundului maritim nu a mai putut fi captat), care au dus la distrugerea, arderea și apoi scufundarea platformei petroliere, moartea a 11 lucrători, rănirea gravă a altor 17, erupția masivă a țițeiului prin gaura forată în apele Golfului Mexic din vecinătatea coastei nord-americane. „Mareea neagră” ce a acoperit Golful și-a extins brațele distrugătoare spre restul apelor lumii, afectând pe termen lung animalele, viața omului, chiar și industria.

– În 20 aprilie s-au născut: poetul și scriitorul italian Pietro Aretino (1492); împăratul Napoleon al III-lea al Franței (1808); fizicianul scoţian James David Forbes (1809); inventatorul german Heinrich Göbel (1818); pictorul şi gravorul francez Odilon Redon (1840); inginerul constructor şi hidrologul român Elie Radu (1853); istoricul britanic Harold William Temperley (1879); compozitorul rus Nikolai Miaskovski (1881); politicianul german Adolf Hitler, conducător – „führer” – al Germaniei naziste (1889); compozitorul român Diamandi Gheciu (1892); pictorul, sculptorul şi graficianul spaniol Joan Miró (1893); actorul american de film Harold Lloyd (1893); arheologul, istoricul, etnograful, antropologul şi geograful român Constantin S. Nicolăescu-Plopşor (1900); traducătorul român Andrei Ion Deleanu (1903); istoricul literaturii antice şi traducătorul român Nicolae Lascu (1908); interpretul american de jazz Lionel Hampton (1908); compozitorul şi dirijorul român Vasile Timiş (1922); fizicianul elveţian Karl Alex Müller, laureat Nobel (1927); istoricul român Camil Bujor Mureşanu (1927); astronomul americano-britanic Gerald S. Hawkins (1928); actorul american de film Ryan O’Neal (1941); dirijorul englez Sir John Eliot Gardiner (1943); istoricul literar, scriitorul şi traducătorul român Dan Horia Mazilu (1943); actrița americană de film Jessica Lange (1949); actriţa britanică de film Veronica Cartwright (1949); generalul și politicianul rus Alexandr Lebed (1950); compozitorul, cântăreţul şi producătorul american Luther Vandross (1951); politicianul cubanez Miguel Díaz-Canel Bermúdez, actual preşedinte al Cubei (1960); modelul, actriţa şi cântăreaţa americană Carmen Electra (1972) şi fotbalisul român Adrian Ilie, în prezent om de afaceri (1974).

– La 20 aprilie au murit: indianul american Pontiac, șeful tribului Ottawa (1769); geologul elveţian Ignaz Venetz (1859); compozitorul german Karl Löwe (1869); omul politic, publicistul şi istoricul român George Barițiu, conducător al luptei de emancipare națională a românilor ardeleni (1893); scriitorul irlandez Bram Stoker, celebru pentru romanul „Dracula” (1912); fizicianul și inventatorul german Karl Ferdinand Braun, laureat Nobel (1918); geologul american George Ferdinand Becker (1919); prozatoarea, autoarea dramatică şi publicista română Constanţa Hodoş (1934); filosoful român Grigore Tăuşan (1952); poetul şi dramaturgul român Adrian Maniu (1968); poetul, traducătorul și eseistul român de etnie evreiască Paul Celan (1970); generalul român, compozitorul și dirijorul Dumitru Eremia (1975); poetul și prozatorul american Archibald MacLeish (1982); prozatorul și poetul român de origine evreiască Doru Davidovici, locotenent-colonel aviator (1989); comicul englez Benny Hill (1992); scriitorul şi omul politic muntenegrean Milovan Djilas (1995); arheologul german Otto Wilhelm von Vacano (1997); folcloristul, dirijorul şi muzicologul român Tiberiu Alexandru (1997); dirijorul italian Giuseppe Sinopoli (2001); interpretul român de muzică populară Drăgan Muntean (2002); cântăreţul american Alan Dale (2002); ziarista română Monica Lovinescu, critic literar și comentatoare de radio, fiica criticului Eugen Lovinescu (2008); scriitorul român de naţionalitate maghiară Lászlóffy Aladár (2009); inginerul electronist american Hubert Schlafly Jr., unul dintre membrii echipei care a inventat teleprompterul, echipament de care se folosesc prezentatorii de ştiri, actorii şi chiar politicienii (2011); chitaristul britanic Bert Weedon, cunoscut mai ales pentru popularul ghid-manual „Play In A Day” (2012); cântăreaţa și actrița canadiană Deanna Durbin (2013); regizorul britanic Guy Hamilton (2016) și muzicologul și criticul muzical român Daniela Caraman Fotea, fost redactor la Radioteleviziunea Română (2020).