Oameni & Fapte – 20 august

– Este cea de-a 232-a zi a lui 2021. Au rămas 133 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:26 şi va apune la ora 20:23.

– În Estonia este sărbătoare de stat, marcându-se recăpătarea independenţei după dezmembrarea URSS, în 1991. Marcăm şi Ziua Naţională a Republicii Ungaria – Sărbătoarea Sfântului Ştefan, fost rege din dinastia Arpadiană, care a unificat triburile ungare. În 1001 s-a creştinat şi a obţinut de la Papa Silvestru al II-lea coroana regală, legând astfel Ungaria de lumea creştină occidentală. În timpul domniei lui s-a adoptat creştinismul ca religie de stat.

– La 20 august 636 d.Hr. s-a încheiat Bătălia de la Yarmuk, lângă râul cu acelaşi nume din Siria de astăzi, unde forțele arabe ale Califatului Rashidun, conduse de Khālid bin al-Walīd, au învins oastea Imperiului Bizantin, preluând controlul în Siria și Palestina şi marcând astfel primul mare val de cuceriri musulmane și înaintarea rapidă a Islamului în afara Arabiei.

– În anul 1000 Sfântul Ștefan a întemeiat statul maghiar, data de 20 august fiind astăzi sărbătorită ca Zi Națională în Ungaria, iar la 20 august 1083 primul rege al Ungariei, Ștefan I, a fost canonizat de papa Grigore al VII-lea.

În 1469 s-a dat Bătălia de la Lipnic, pe Nistru (azi în Republica Moldova), unde oastea condusă de domnitorul Moldovei, Ștefan cel Mare, a învins tătarii Hoardei de Aur, iar în 1749 începea domnia fanariotă a lui Constantin Racoviță în Moldova.

– La 20 august 1791 navigatorul danez Vitus Jonas Behring a descoperit Alaska, iar în 1839 studenţii români Ion Ghica, Alexandru G. Golescu şi Dimitrie Brătianu au înfiinţat, la Paris, „Societatea pentru învăţătura poporului român”, care a contribuit la cristalizarea ideologiei paşoptiste.

– În 1854 s-a deschis prima linie de cale ferată pe teritoriul României, care făcea legătura între Oraviţa (din Banat) şi Baziaş (un port la Dunăre). Având o lungime de 62,5 kilometri, linia era folosită iniţial doar pentru transportul cărbunelui. Din 1855, a fost administrată de Căile Ferate Austriece, Banatul fiind atunci parte a Imperiului Austriac. Relaţia Oraviţa – Baziaş s-a deschis şi pentru traficul de pasageri la 1 noiembrie 1856, după ce au fost efectuate diverse îmbunatăţiri tehnice la linie. Ruta Bucureşti – Giurgiu a fost prima linie construită pe teritoriul românesc din acea vreme, fiind deschisă pentru trafic la 26 august 1869.

– În 1865, printr-un decret imperial, era dizolvată Dieta Transilvaniei de la Sibiu, care funcţiona din 1863, anulându-se, astfel, legile votate de aceasta, legi prin care erau recunoscute naţiunea şi limba română. La 20 august 1866 președintele american Andrew Johnson a declarat oficial încheiat Războiul Civil din SUA, iar în 1870 a avut loc mişcarea antidinastică de la Ploieşti, condusă de Alexandru Candiano-Popescu, fost ofiţer care s-a remarcat şi în luptele de la Griviţa din august 1877. Mişcarea „republicană”, la care a participat şi scriitorul I. L. Caragiale, a fost reprimată de armată în cursul aceleiaşi zile de 20 august, când domnitorul român Carol şi-a manifestat pentru prima oară intenţia de a abdica, revenind, în cele din urmă, asupra hotărârii. Candiano-Popescu a devenit, zece ani mai târziu, aghiotant al regelui Carol I.

– În 20 august 1884 a apărut, la Bucureşti (până în 1953, cu întreruperi), din iniţiativa ziaristului român de origine italiană Luigi Cazzavillan, ziarul „Universul”, primul mare cotidian românesc, iar în 1902 a avut loc, pe un teren din Timişoara, primul meci oficial de fotbal din România, între echipele oraşelor Timişoara şi Lugoj, joc încheiat cu scorul 3-2 în favoarea gazdelor.

– La 20 august 1914, în Primul Război Mondial, armatele germane au ocupat capitala Belgiei, Bruxelles, iar în 1920 s-a înfiinţat, în acelaşi oraş, Agenţia de Presă Belga (Agence Télégraphique Belge de Presse). În 1940 premierul britanic Winston Churchill a ținut al patrulea dintre faimoasele-i discursuri din Al Doilea Război Mondial, declarând că „Niciodată atâția oameni nu au datorat atât de mult unui număr atât de mic de semeni ai lor”, referindu-se la piloții din Royal Air Force. În 1941 a început asediul german asupra orașului sovietic Leningrad, iar în anul 1944 s-a declanşat Bătălia pentru România, cu o ofensivă majoră a URSS. După 23 august 1944, România va părăsi Axa (Berlin – Roma – Tokyo) și va trece de partea Aliaților.

– În 1968 armatele Pactului de la Varșovia au invadat Cehoslovacia, punând capăt perioadei de liberalizare a regimului comunist, cunoscută sub numele de „Primăvara de la Praga” şi tot atunci s-a inaugurat Uzina de Autoturisme de la Colibaşi-Piteşti (astăzi Mioveni, după revenirea la vechea denumire a oraşului Colibaşi), prima uzină de autoturisme din țara noastră. Acolo s-a fabricat, iniţial, autoturismul „Dacia 1100” şi, din 1970, autoturismul „Dacia 1300”. Ulterior s-au produs şi alte tipuri de autoturisme „Dacia”. Din 1999 majoritatea acţiunilor Uzinei Mioveni-Piteşti sunt deţinute de compania franceză „Renault”. Primul autoturism românesc, o „Dacia 1100”, a ieşit pe poarta fabricii în 20 august 1968, la volan aflându-se liderul comunist Nicolae Ceauşescu.

– În 1975 americanii au lansat spre planeta Marte sonda spaţială „Viking 1”, care a ajuns pe solul marţian la 19 iunie 1976 şi a depus un laborator ce a transmis pe Pământ peste 1400 de imagini, iar în 1991 Estonia și-a declarat independența față de Uniunea Sovietică.

– La 20 august 2019 guvernele SUA şi României, prin ambasadorii Hans Klemm şi George Maior, au semnat, la Washington, un Memorandum de înţelegere cu privire la dezvoltarea tehnologiei 5G.

– La 20 august s-au născut: compozitorul italian Jacopo Peri (1561); chimistul și mineralogul suedez Jöns Jakob Berzelius (1779); scriitorul belgian Charles de Coster (1827); compozitorul şi dirijorul austriac Josef [Joseph] Strauss, al doilea fiu al lui Johann Strauss-tatăl (1827); geologul austriac Eduard Suess (1831); poetul şi traducătorul român Vasile Pogor (1833); preşedintele american Benjamin Harrison (1833); scriitorul polonez Bolesław Prus (1847); preşedintele francez Raymond Poincaré (1860); politicianul liberal şi premierul român Ion I.C. Brătianu (1864); romancierul şi eseistul japonez Kōda Rohan (1867); preotul, profesorul, folcloristul, compozitorul şi dirijorul român Timotei Popovici (1870); medicul român Anibal Theohari (1873); arhitectul şi urbanistul finlandez Eliel Saarinen (1873); istoricul român Constantin Giurescu (1875); istoricul britanic Robert William Seton-Watson (1879); actorul român Vladimir Maximilian (1882); scriitorul american Howard Phillips Lovecraft (1890); atletul japonez Shisō Kanaguri (1891); matematicianul român Octav Onicescu (1892); poetul, criticul literar şi traducătorul italian Salvatore Quasimodo, laureat al Premiului Nobel (1901); dirijorul englez de origine rusă Anatole Fistoulari (1907); neurobiologul american Roger Sperry, laureat al Premiului Nobel (1913); inginerul american de origine greacă Petro Vlahos, pionier al efectelor speciale care au revoluţionat industria filmului de la Hollywood (1916); criticul, istoricul literar şi eseista română Zoe Dumitrescu-Bușulenga (1920); scriitorul rus Vasili Aksionov (1932); regizorul de film şi scenaristul român Mihai Constantinescu (1932); faimoasa balerină italiană Carla Fracci, divă a Teatrului „Scala din Milano” (1936); regizorul și scenograful rus Andrei Koncealovski (1937); generalul francez Jean-Loup Chrétien, primul astronaut din Europa de Vest care a zburat în Spaţiu (1938); juristul român, profesorul şi publicistul Corneliu Turianu (1940); fostul preşedinte sârb Slobodan Milošević (1941); cântărețul afro-american Isaac Hayes, legendă a muzicii soul (1942); premierul indian Rajiv Gandhi (1944); fostul handbalist român Cristian Gațu, campion mondial și european, fost președinte al Federației Române de Handbal (1945); cântărețul, textierul și compozitorul englez Robert Plant, membru al trupei rock „Led Zeppelin” (1948); actorul australian John Noble (1948); medicul chirurg român Dan Mircea Enescu, specialist în chirurgie plastică (1952); scriitoarea şi jurnalista rusă Anna Ştefanovna Politkovskaia, militantă pentru respectarea drepturilor omului (1958); premierul italian Enrico Letta (1966); violonistul român Gabriel Croitoru (1966); violonistul, compozitorul şi profesorul rus Maxim Vengerov (1974); fotomodelul și bloggerița americană Essie Golden (1986); gimnasta română Cătălina Ponor, campioană olimpică şi europeană (1987) şi actrița și cântăreața americană Demi Lovato (1992).

– În 20 august au murit: compozitorul şi organistul spaniol Tomas Luis de Victoria (1611); matematicianul și politicianul olandez Jan De Witt (1672); filozoful german Friedrich Wilhelm Schelling (1854); poetul, prozatorul, dramaturgul şi ziaristul român Dimitrie Bolintineanu, revoluţionar paşoptist (1872); poetul francez Jules Laforgue (1887); ofiţerul de cavalerie şi politicianul român Alexandru Wassilko de Serecki, membru al Camerei Superioare al Imperiului Austriac (1893); folcloristul, publicistul, profesorul şi omul politic român G. Dem. Teodorescu (1900); medicul oftalmolog român Nicolae Manolescu, unul dintre fondatorii școlii românești de oftalmologie (1910); chimistul şi serologul german Paul Ehrlich, laureat Nobel (1915); chimistul german Johann Friedrich Wilhelm Adolf von Baeyer, laureat Nobel (1917); compozitorul şi dirijorul român Alexis Catargi (1923); medicul veterinar român Ioan Athanasiu (1926); filosoful italian Francesco Orestano (1945); poetul, prozatorul şi publicistul român Dimitrie Iov (1959); fizicianul american Percy Williams Bridgman, laureat Nobel (1961); fizicianul și astrofizicianul american de origine rusă George Gamow (1968); eseistul, poetul, publicistul şi omul politic român Nichifor Crainic (1972); cântărețul și compozitorul american de origine franceză Joe Dassin (1980); prozatorul, editorul şi publicistul român Al.[exandru] I.[ancu] Ştefănescu (1984); regizorul sârb de film Aleksandar Petrovič (1994); compozitorul român Laurențiu Profeta (2006); etnologul român Maria Bocşe (2010); actriţa americană Phyllis Diller (2012); fotbalistul şi antrenorul român Costică Ștefănescu (sinucis în 2013); scriitorul şi scenaristul american Elmore Leonard, poreclit „Dickens din Detroit” (2013); eseistul, criticul literar, memorialistul şi traducătorul român Nicolae Balotă (2014); tenorul şi profesorul român Toma Popescu (2014); comicul, actorul, cântărețul, regizorul de film, producătorul și scenaristul american Jerry Lewis (2017); ziaristul, scriitorul, omul politic și militantul pacifist israelian Uri Avneri (2018); editorul român, criticul și istoricul literar Teodor Vârgolici (2019); producătorul muzical și compozitorul francez de muzică electronică Fred Rister (2019) și actorul actorul Șerban Celea (2020).

Septimiu Cioloboc