Oameni & Fapte – 20 februarie

Publicat de Corina Muntean, 20 februarie 2020, 06:03

– Este cea de-a 51-a zi a lui 2020. Au mai rămas 315 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:18 şi va apune la ora 17:53.

– Astăzi, în România, se sărbătoreşte „Ziua Dezrobirii Romilor”, deoarece la 20 februarie 1856 a fost promulgată legea prin care ţiganii au devenit liberi, cu drepturi şi îndatoriri egale cu ale celorlaţi cetăţeni din ţara noastră. Este şi „Ziua Mondială a Justiţiei Sociale”, zi menită să reliefeze importanţa justiţiei sociale ca imperativ etic care ar trebui să ne ghideze munca de toate zilele.

– În 1733, prin osteneala dascălului Petcu Şoanul de la Braşov, apărea un „Calendar românesc pe 100 de ani” tradus din limba slavonă, iar în 1849 împăratul Austriei şi regele Ungariei, Franz Joseph I de Habsburg, promulga o Constituţie prin care se recunoştea Transilvaniei o autonomie limitată.

– În anul 1880 România stabilea relaţiile diplomatice, la nivel de legaţii, cu Germania, Franţa şi Marea Britanie, iar la 20 februarie 1918, după Primul Război Mondial, s-a semnat, la Buftea, Tratatul preliminar de pace între România şi Puterile Centrale, pe baza căruia aveau să înceapă, la Bucureşti (în 9 martie) tratativele în vederea încheierii păcii. În anul 1938 a debutat, la Radio Bucureşti, Maria Tănase, care va deveni simbolul cântecului popular românesc și tot atunci s-a decretat, în România, o nouă Constituţie, care legifera instaurarea dictaturii personale a regelui Carol al II-lea şi sfârşitul regimului parlamentar.

– În 1962 NASA a lansat nava cosmică „Mercury-Atlas 6” cu astronautul John Glenn la bord, primul american care a realizat un zbor pe orbită, iar în 1991 s-a inaugurat oficial, la Praga, Secretariatul Permanent al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa (CSCE, care din decembrie 1994 a devenit Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa – OSCE).

– În 1997 a fost adoptată Legea nr. 35/1997 privind funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului din România, menită să protejeze drepturile şi libertăţile cetăţenilor de eventualele abuzuri venite din partea administraţiei publice, iar în 2006 ţara noastră inaugura prima stație românească din Antarctica, „Low Racoviță”. În anul 2013 NASA anunţa o nouă descoperire în misiunea Kepler: cea mai mică planetă observată vreodată. Corpul ceresc orbitează o stea asemănătoare cu Soarele şi a fost numită Kepler-37 b. Planeta este puţin mai mare decât Luna, măsurând o treime din dimensiunile Terrei.

– La 20 februarie s-au născut: violonistul şi compozitorul belgian Charles-Auguste de Bériot (1802); fizicianul și matematicianul austriac Ludwig Eduard Boltzmann, inventatorul mecanicii statistice, ca metodă generală de studiere a gazelor (1844); medicul american Howard Kelly, pionier în tratarea cu radiu a cancerului (1858); filosoful german Nicolai Hartmann (1882); romancierul, eseistul şi dramaturgul francez Georges Bernanos (1888); cronicarul muzical, eseistul şi traducătorul român Radu Cioculescu (1901); cronicarul român, ziaristul şi reporterul sportiv Nicolae Munteanu, care a lucrat la Radio Europa Liberă (1923); prozatorul, traducătorul, criticul şi istoricul literar român Radu Albala (1924); prozatorul, dramaturgul, eseistul, traducătorul şi publicistul român Eugen Barbu (1924); regizorul de film, scenaristul şi producătorul american Robert Altman (1925); scriitorul şi scenaristul american de film Richard Matheson, „părintele” creaturilor zombi (1926); matematicianul, diplomatul şi eseistul român Mircea Maliţa (1927); actorul american de film Sidney Poitier (1927); cântăreţul cubanez Ibrahim Ferrer, fost membru al formaţiei „Buena Vista Social Club” (1927); compozitorul japonez Toshirô Mayuzumi (1929); medicul cardiolog român și profesorul Leonida Gherasim, specialist în patologia arterelor coronariene, insuficiența cardiacă, hipertensiunea arterială, metodele de explorare neinvazive și terapia modernă a bolilor cardiovasculare (1929); filosoful român Alexandru Boboc (1930); avocata română Paula Iacob (1932); regizorul român de film David Reu (1935); graficianul, pictorul şi ceramistul român Mihu Vulcănescu (1937); sculptorul şi muzeograful român Nicolae Adam (1938); violonistul român Daniel Podlovschi (1939); pianistul şi dirijorul german Christoph Eschenbach (1940); scenaristul, regizorul, producătorul francez de film Claude Miller (1942); muzicianul român de etnie germană Harry Coradini, solist vocal al trupei rock „Progresiv TM” (1944); fizicianul american George Fitzgerald Smoot, laureat Nobel (1945); actorul american de film Peter Strauss (1947); scriitoarea şi publicista română Lucia Olaru-Nenati (1949); Theophilos al III-lea, Patriarh al Sfintei Cetăţi a Ierusalimului şi al întregii Palestine, al Siriei şi Arabiei, dincolo de Fluviul Iordanului, al Canei Galileii şi al Sfântului Sion (1952); dirijorul italian Riccardo Chailly (1953); interpretul român de muzică populară Grigore Leșe (1954); fotomodelul şi actrița americană Cindy Crawford (1966); solistul, chitaristul şi compozitorul american Kurt Cobain, liderul formației rock „Nirvana” (1967); cântărețul și prezentatorul român de televiziune Virgil Ianțu (1971) şi cântăreața, textiera și dansatoarea Rihanna, din Barbados (1988).

– La 20 februarie au murit: clăcaşul român „Moș” Ion Roată, deputat în Adunarea ad-hoc a Moldovei (1882); chimistul francez Ferdinand Frederick Henri Moissan, descoperitorul fluorului şi laureat Nobel (1907); geologul şi paleontologul român Grigoriu Ştefănescu (1911); inginerul britanic Sir Charles Augustus Hartley, fost şef al Comisiei Europene a Dunării (1915);
exploratorul şi navigatorul american Robert Peary, care a atins Polul Nord (1920); scriitorul şi ziaristul român Constantin Mille (1927); zoologul francez René Jeannel, apropiat al lui Emil Racoviţă (1965); dirijorul elveţian Ernest Ansermet (1969); bacteriologul, imunologul şi epidemiologul român Mihai Ciucă (1969); fiziciana germană Maria Goeppert-Mayer, laureată Nobel (1972); criticul literar român Nicolae Baltag, fratele poetului Cezar Baltag (1975); compozitorul şi dirijorul român Ion Totan (1983); inginerul constructor român Constantin Avram, creatorul şcolii româneşti de cercetare în domeniul betonului (1987); industriaşul italian Ferruccio Lamborghini, fondatorul companiei de automobile care-i poartă numele (1993); scenaristul şi dramaturgul britanic Robert Bolt (1995); compozitorul român Gheorghe Dumitrescu (1996); compozitorul japonez Tōru Takemitsu (1996); scriitorul, publicistul şi parapsihologul român Ion Ţugui (2002); scriitorul şi ziaristul american Hunter S. Thompson (2005); compozitorul, muzicologul şi profesorul român Costin Cazaban (2009); pictorul român Vasile Grigore (2012); istoricul, politologul, sociologul și profesorul turc de origine română Kemal Hașim Karpat (2019); regizorul de film, scenaristul și producătorul elveţian Claude Goretta (2019) și jurnalistul şi omul politic Boris Vieru din Republica Moldova, militant pentru promovarea cauzei românești în Basarabia (2019).

Septimiu Cioloboc