Oameni & Fapte – 20 iulie
Publicat de Rotar Mirela, 20 iulie 2022, 06:00
– Este cea de-a 201-a zi a lui 2022. Au rămas 164 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:49 şi va apune la ora 21:07.
– Ortodocşii şi greco-catolicii îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul. În România este marcată, din 2004, „Ziua Aviaţiei şi a Apărării Antiaeriene”, pentru a sărbători atât aviaţia militară, cât şi cea civilă în ziua Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul, patron al forţelor aeriene şi al aviaţiei române. Tot în ţara noastră se sărbătoresc „Ziua Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne” şi „Ziua Energeticianului”, marcată din anul 1992 de lucrătorii din sectorul energetic în ziua de Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul. Pe plan extern marcăm „Ziua Mondială a Şahului”, instituită în anul 1966, la iniţiativa FIDE – Federaţia Internaţională de Şah (înfiinţată la 20 iulie 1924, la Paris) și „Ziua Internațională Eunice Kennedy Shriver – Ziua Sportului Unificat”, sărbătorită pentru a marca aniversarea primelor Jocuri Olimpice Speciale din 20 iulie 1968. Este o chemare globală care provoacă la incluziune, sub deviza: „Joacă unificat! Vorbește unificat! Trăiește unificat!”. Fondatoarea mișcării Special Olympics Internațional este americanca Eunice Mary Kennedy Shriver, filantrop și pionieră în lupta mondială pentru drepturile persoanelor cu dizabilități intelectuale și acceptarea acestora. Până în 2017 ziua a fost marcată în ultima sâmbătă din septembrie. În unele țări este marcată în a treia sâmbătă din iulie.
– Astăzi este şi Ziua Naţională a Columbiei, ţară sud-americană în care se aniversează proclamarea independenţei din 1810.
– În ziua de 20 iulie 802 d.Hr. ajungea, de la Bagdad la Aachen, elefantul Abul-Abbas trimis, împreună cu alte daruri, de califul Harun al-Rashid pentru Carol cel Mare, regele francilor şi fondator al Imperiului Carolingian.
La 20 iulie 1402 a avut loc Bătălia de la Ankara, unde Timur, conducător al Imperiului Timurid, a învins armatele otomane ale sultanului Baiazid I.
– La data de 20 iulie 1514 a fost torturat şi executat la Timişoara, din ordinul viitorului voievod Zápolya János, micul nobil secui Gheorghe Doja (în limba maghiară Makfalvi Dózsa György), conducătorul războiului ţărănesc din 1514 împotriva marilor moşieri unguri din Transilvania. În 1709 s-a încheiat construcţia Şcolii Sfântul Sava din Bucureşti, cu sprijinul domnitorului Constantin Brâncoveanu.
– În 20 iulie 1885 s-a legalizat fotbalul profesionist în Marea Britanie, iar în 1896 poetul, prozatorul şi dramaturgul român Alexandru Macedonski a scos primul număr al cotidianului „Liga ortodoxă”.
– În 1919, în timpul Primului Război Mondial, a început ofensiva trupelor maghiare pe Tisa (20-23 iulie), urmată de contraofensiva Armatei Române (24-26 iulie), trecerea Tisei şi intrarea în Budapesta (la 4 august). Pe 20 iulie 1923 eroul naţional mexican Pancho Villa era împuşcat în mașina personală cu care se deplasa spre Hidalgo del Parral, de către ucigași angajați de președintele mexican Álvaro Obregón. În 1927, în urma morţii regelui Ferdinand I, nepotul său Mihai de Hohenzollern-Sigmaringen era proclamat rege al României, la vârsta de cinci ani. Minor fiind, a început să-şi exercite atribuţiile Regenţa, aleasă la 4 ianuarie 1926, până la majoratul acestuia.
– La 20 iulie 1935 erau stabilite relaţii diplomatice între Mexic şi România, la nivel de legaţie. Relațiile au fost întrerupte în decembrie 1941 şi restabilite la data de 20 martie 1973, la nivel de ambasadă.
– În 1936 a fost semnată Convenţia Inetrnaţională de la Montreux (Elveţia), privind regimul strâmtorilor Bosfor şi Dardanele, care proclama libertatea de navigaţie prin strâmtori pentru navele comerciale ale tuturor statelor în timp de pace, precum şi în timp de război, dacă Turcia nu este parte beligerantă.
La 20 iulie 1944 liderul nazist Adolf Hitler a supraviețuit încercării de asasinat conduse de colonelul Claus von Stauffenberg şi tot atunci autorităţile de la Bombay (azi Mumbai, unul dintre cele mai mari oraşe ale Indiei) anunţau o epidemie holerică care a ucis 34.000 de oameni în trei luni.
– În ziua de 20 iulie 1951 regele Abdullah I al Iordaniei era asasinat de un palestinian în timp ce se ruga în Moscheea Al-Aqsa din Ierusalim (Israel), iar în 1969 a avut loc prima aselenizare a unui echipaj uman: astronautul american Neil Armstrong, comandantul navei spaţiale „Apollo 11”, era primul pământean care a păşit pe Lună, într-o zonă a Mării Liniştii. În 1974 a început invazia militară turcă în Cipru („Operațiunea Atilla”), ca răspuns la lovitura de stat organizată de junta militară greacă împotriva președintelui cipriot Makarios al III-lea.
– În anul 1976 nava spațială americană „Viking-1” a atins suprafața planetei Marte, iar la 20 iulie 1992 Václav Havel demisiona din funcția de președinte al Cehoslovaciei după Declarația de Independență a Slovaciei. Astfel, Havel a devenit ultimul președinte al Cehoslovaciei și primul președinte al Cehiei.
– În 20 iulie s-au născut: regele macedonean Alexandru cel Mare (356 î.Hr.); poetul, prozatorul şi umanistul italian Francesco Petrarca (1304); călugărul şi naturalistul austriac Gregor Johann Mendel, întemeietor al geneticii (1822); publicistul român Ambrosiu Dimitrovici (1838); pictorul şi graficianul german Max Liebermann (1847); medicul veterinar și profesorul român Alexandru Locusteanu (1848); generalul român Grigore Crăiniceanu, remarcat în Războiul de Independenţă (1852); medicul român Alexandru Obregia (1860); naturalistul şi scriitorul român Paul Bujor (1862); scriitorul suedez Erik Axel Karlfeldt, laureat Nobel (1864); teologul român Miron Cristea, primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1868); compozitorul francez Déodat de Séverac (1872); geologul, geograful şi pedologul român Gheorghe Munteanu-Murgoci (1872); istoricul român Nicolae Dobrescu (1874); învăţătoarea română Luiza Zavloschi, prima femeie primar din România (1883); britanicul Sir John Reith, primul director general al Societăţii Britanice de Radiodifuziune – BBC (1889); pictorul italian Giorgio Morandi (1890); arhitectul român Horia Creangă, nepotul scriitorului Ion Creangă (1892); istoricul literar român de etnie maghiară Bitay Árpád (1896); chimistul elveţian de origine poloneză Tadeus Reichstein, laureat Nobel (1897); geologul și profesorul român Sabba S. Ștefănescu (1902); pictorul român Călin Alupi (1906); poetul, prozatorul şi traducătorul român Ştefan Popescu (1912); alpinistul neo-zeelandez Sir Edmund Hillary, primul care a escaladat vârful Everest, din Munţii Himalaya (1919); lingvista română Matilda Caragiu Marioţeanu (1927); activista rusă pentru drepturile omului Liudmila Alexeeva, fostă disidentă sovietică şi simbol al rezistenţei în Rusia contemporană (1927); poetul, dramaturgul, prozatorul şi jurnalistul ceh Pavel Kohout, devenit cetăţean austriac (1928); scriitorul român Iuliu Raţiu (1930); matematicianul român Ciprian Ilie Foiaş (1933); scriitorul american Cormac McCarthy, laureat al Premiului Pulitzer (1933); jurnalistul Constantin Lambă, fost corespondent principal al Radiodifuziunii Române, în Dobrogea (1933); scriitorul şi editorul german Uwe Johnson (1934); actrița americană de film Natalie Wood (1938); dirijoarea română Eugenia Văcărescu-Necula (1938); cineastul rus Aleksei Gherman (1938); pianistul, compozitorul, muzicologul şi profesorul universitar român Dan-Alexandru Voiculescu (1940); publicistul şi economistul român Ilie Şerbănescu, fost ministru (1942); poetul, prozatorul, jurnalistul şi politicianul român Adrian Păunescu (1943); sculptorul român Ilie Berindei (1946); chitaristul şi muzicianul mexican-american Carlos Santana, liderul trupei „Santana” – formație de rock infuzat latin, jazz, blues și salsa (1947); fizicianul german Gerd Binnig, laureat Nobel (1947); criticul, istoricul şi teoreticianul literar, eseistul și profesorul francez Antoine Compagnon (1950); cântărețul australian Dave Evans, primul solist vocal al trupei de hard rock „AC/DC” (1953) și cântăreţul american Chris Cornell, solistul trupelor „Soundgarden”, „Audioslave” şi „Temple of the Dog”, dar și unul dintre pionierii curentului grunge – subgen al rock-ului alternativ (1964).
– La 20 iulie au murit: nobilul secui Gheorghe Doja, conducătorul războiului țărănesc din Transilvania (torturat şi executat în 1514); compozitorul şi teoreticianul german Johann Christoph Pepusch (1752); dramaturgul, prozatorul, publicistul şi omul politic român Vasile G. Morţun (1919); generalul mexican Pancho Villa (asasinat în 1923); fiziologul şi medicul veterinar român Ioan Athanasiu (1926); Ferdinand I, rege al României (1927); sociologul, economistul şi filosoful român Ştefan Zeletin (1934); fizicianul italian Guglielmo Marconi, promotor al radiotehnicii şi laureat Nobel (1937); poetul şi eseistul francez Paul Valéry (1945); poetul român Vladimir Carnavali (1966); regizorul de film, scenaristul, producătorul și artistul vizual georgian-armean Serghei Paradjanov [Sarkis Paradjanian] (1990); pictorul belgian Paul Delvaux (1994); marele dansator și coregraf spaniol de flamenco Antonio Gades (2004); cineastul francez Gérard Oury (2006); fizicianul suedez Kai Siegbahn, laureat Nobel (2007); sculptorul român Adrian Popovici (2009); pictorul englez Lucian Freud, nepotul celebrului psihanalist Sigmund Freud (2011); farmacistul francez Pierre Fabre, fondator al Laboratoarelor Pierre Fabre, companie care a devenit un gigant în sectorul farmaceutic şi cosmetic francez (2013); jurnalista americană Helen Thomas, acreditată la Casa Albă aproape cinci decenii (2013); sculptorul român Constantin Lucaci, laureat al Premiului Herder (2014); muzicianul de origine germană Dieter Moebius, pionier al muzicii electronice (2015); muzicianul, compozitorul, producătorul şi cântăreţul american de country Wayne Carson Thompson (2015); actorul român de teatru şi film, regizorul, eseistul şi profesorul Radu Beligan (2016); actorul francez de teatru și film Claude Rich (2017) și fagotistul, poetul şi profesorul român Mihai Miltiade Nenoiu, fondator şi conducător al cvintetului de suflători „Concordia” (2019).
Septimiu Cioloboc
