Oameni & Fapte – 20 iunie
Publicat de Rotar Mirela, 20 iunie 2022, 07:29
– Este cea de-a 171-a zi a lui 2022. Au rămas 194 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:28 şi va apune la ora 21:18.
– Ortodocșii și greco-catolicii încep Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel.
– Astăzi este „Ziua Mondială a Refugiaţilor”, marcată la iniţiativa ONU,
din 2001, la sărbătorirea a 50 de ani de la semnarea Convenţiei Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi.
– La 20 iunie 451 a avut loc Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice (în Franţa de astăzi), ultima mare luptă din Antichitate, în care o coaliție romano-vizigotă a oprit expansiunea hunilor în Europa de Vest. În 1837 prinţesa britanică Victoria Alexandrina devenea regină a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei, iar pe 20 iunie 1867 președintele american Andrew Johnson anunța achiziționarea Alaskăi de la Imperiul Rus.
– În anul 1928 avea loc, la București, primul concurs național de decatlon, iar în perioada 20 iunie – 25 iulie 1938 s-a desfășurat procesul de acoperire cu alamă a modulelor din fontă ale „Coloanei fără sfârșit”, operă care face parte din trilogia Ansamblului Monumental de la Târgu Jiu, aparţinând sculptorului român Constantin Brâncuși.
– Pe 20 iunie 1940 a fost inaugurat, la București, Institutul de Antropologie, desfiinţat după 1944. Acesta şi-a redobândit personalitatea juridică după 1990, intrând în subordinea Academiei Române, întâi ca Centru de Cercetări Antropologice (până în 2007) şi, în cele din urmă, sub titulatura actuală de Institut de Antropologie „Francisc I. Rainer”, după numele doctorului care
l-a întemeiat. În 1954 s-a inaugurat podul peste Dunăre dintre Giurgiu şi Ruse, cunoscut sub numele de „Podul prieteniei”, pe atunci cel mai mare pod combinat (de cale ferată şi rutier) din Europa. Podul s-a construit în doi ani și jumătate, în colaborare cu alte țări vecine.
– La 20 iunie 1955 a avut loc cea mai îndelungată eclipsă totală de soare a secolului al XX-lea: 7 minute și 8 secunde, observată în Filipine, iar în 1963 SUA și URSS au semnat un acord de instalare a „liniei fierbinți” (telefonice) între Washington și Moscova, linie ce a devenit operațională din luna august a aceluiaşi an.
– La 20 iunie 1991 s-a înfiinţat Partidul România Mare, condus de Corneliu Vadim Tudor și tot atunci deputaţii din Parlamentul German (Bundestag) acordau orașului Berlin statutul de capitală a Germaniei reunificate. După unificare, Bundestagul a început inițial să se întâlnească la Bonn. Cu toate acestea, în condițiile inițiale ale Tratatului de unificare dintre cele două țări, Berlinul a fost și el reunificat și a devenit, cel puțin cu numele, capitala Germaniei reunificate. Prin votul din 20 iunie 1991 s-a decis ca Bundestagul și multe oficii guvernamentale să se mute, în cele din urmă și oficial, de la Bonn la Berlin.
– În 1992 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române hotăra canonizarea ca sfinți a voievodului Constantin Brâncoveanu și a copiilor lui, precum şi a „binecredinciosului voievod Ștefan cel Mare și Sfânt”, prăznuit la 2 iulie.
– În anul 1997 s-a inaugurat, în fosta închisoare de la Sighetu Marmaţiei, „Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei”, cunoscut şi ca „Memorialul Sighet”, iar la 20 iunie 2001, pe raza comunei hunedorene Rapoltu Mare, s-au descoperit două aşezări suprapuse datând din epoca bronzului şi perioada dacică. În fine, pe 20 iunie 2012 fostul premier român Adrian Năstase era condamnat pentru infracțiuni de corupție la doi ani de închisoare cu executare, în dosarul „Trofeul calității”. În timp ce era așteptat de polițiști pentru a fi dus la închisoare, Adrian Năstase a încercat să se sinucidă cu un pistol.
– La 20 iunie s-au născut: compozitorul francez de origine germană Jacques Offenbach, întemeietorul operetei clasice franceze (1819); biochimistul şi fiziologul englez Sir Frederick Hopkins, laureat al Premiului Nobel (1861); artistul plastic şi poetul dadaist german Kurt Schwitters (1887); actorul american de film de origine australiană Errol Flynn (1909); dramaturgul, poetul şi publicistul român Aurel Baranga (1913); publicistul, eseistul şi afaceristul român Iosif Constantin Drăgan (1917); scriitorul elveţian de limbă germană Gerhard Meier (1917); actorul român Petre Gheorghiu (1929); actriţa americană, regizoarea, producătoarea, profesoara și activista Olympia Dukakis, laureată a Premiului Oscar (1931); compozitorul, dirijorul şi muzicologul român Cornel Ţăranu (1934); cantautorul rus Iuri Vizbor, alpinist profesionist şi poet, unul dintre creatorii modelului artistic al cantautorilor și fondatorul genului pieselor-reportaj (1934); regizorul de film, scenaristul, producătorul, criticul de film și profesorul român Radu Gabrea (1937); actorul rus și profesorul de teatru Vladimir Korenev, renumit pentru rolul său principal din filmul SF „Omul-amfibie” (1940); regizorul britanic de film Stephen Frears (1941); soprana română Daniela Diaconescu (1942); compozitorul şi cântăreţul american Brian Wilson, fost membru al trupei „The Beach Boys” (1942); scriitorul francez Jean-Claude Izzo (1945); cântărețul turc, compozitorul, dirijorul, scriitorul, regizorul de film, scenaristul, jurnalistul și omul politic Ömer Zülfü Livaneli, activist pentru drepturile omului (1946); cântăreţul, compozitorul, producătorul şi actorul american de film Lionel Richie (1949); fosta handbalistă română Viorica Doina Reta Ionică, care a jucat pentru echipa națională pe postul de portar (1955); actrița australiană-americană de film Nicole Kidman (1967) și producătorul şi regizorul român de film Tudor Giurgiu, fost președinte-director general al TVR, fondatorul şi preşedintele Festivalului Internaţional de Film Transilvania (1972).
– În 20 iunie au murit: monarhul britanic William al IV-lea, rege al Regatului Hanovrei, al Marii Britanii şi Irlandei (1837); scriitorul francez Jules de Goncourt (1870); istoricul, scriitorul, publicistul, politicianul şi premierul român Mihail Kogălniceanu (1891); politiciana şi activista germană Clara Zetkin, membră fondatoare a Partidului Comunist German şi inițiatoarea sărbătoririi zilei de 8 martie ca „Ziua Internațională a Femeii” (1933); gangsterul american Bugsy Siegel (1947); istoricul de origine aromână Victor Papacostea (1962); preotul şi fizicianul belgian Georges Henri Lemaître, întemeietor al teoriei „Big Bang” (1966); compozitorul, dirijorul și generalul român Dumitru Eremia (1976); filologul şi traducătorul român Nicolae Lascu, istoric al literaturii antice (1988); poetul creştin şi deţinutul politic român Traian Dorz (1989); dirijorul englez Sir Charles Groves (1992); eseistul și filosoful român Emil Cioran (1995); regizorul român Iulian Mihu (1999); romancierul şi dramaturgul canadian de limbă engleză Timothy Findley (2002); fizicianul american Jack S. Kilby, laureat Nobel, inventator al calculatorului de buzunar şi al imprimantei utilizate la casele de marcat (2005); creatorul francez de modă Jean-Louis Scherrer (2013); scriitoarea, jurnalista şi profesoara română Ana Maria Sireteanu (2014); fotbalistul şi antrenorul român de fotbal Angelo Niculescu, inventatorul stilului de joc „tiki-taka” (2015) și poetul și traducătorul român de etnie maghiară Kányádi Sándor (2018).
Septimiu Cioloboc
