Oameni & Fapte – 20 mai
Publicat de Corina Muntean, 20 mai 2019, 06:00
– Este cea de-a 140-a zi a lui 2019. Au rămas 225 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:43 şi va apune la ora 20:54.
– În România se sărbătoreşte „Ziua Financiarului Militar”, marcată din 2006.
Azi este „Ziua Internaţională a Metrologiei” – deoarece la 20 mai 1875 a fost semnată, la Paris, Convenţia Metrului, tratat prin care s-a promovat Sistemul Internaţional de Unităţi de Măsură. E și „Ziua Mondială a Albinei”, adoptată de Organizaţia Naţiunilor Unite în 2017. Iniţiativa introducerii unei astfel de zile aparţine Asociaţiei Apicultorilor Sloveni şi atestă importanţa albinelor şi a polenizatorilor. Ziua de 20 mai are o dublă semnificaţie, fiind marcată ziua de naştere a slovenului Anton Janša (20 mai 1734), un pionier al apiculturii moderne. Este și Ziua Naţională a Republicii Camerun, ţară africană în care se aniversează adoptarea Constituţiei din 1972.
– La 20 mai 325 d.Hr. s-a deschis, oficial, Sinodul I Ecumenic de la Niceea, care a durat până în 25 august acelaşi an. Atât la deschiderea întrunirii, cât şi la închidere a asistat însuşi împăratul roman Constantin cel Mare. Expediţia navigatorului şi exploratorului portughez Vasco da Gama a atins în 1498 ţărmul Indiei, deschizând astfel un nou drum maritim, iar la 20 mai 1595 delegația trimisă de Mihai Viteazul la Alba Iulia a iscălit tratatul de suzeranitate a principelui Transilvaniei, Sigismund Báthory, asupra Țării Românești. În 1865 a fost inaugurată, la Bucureşti, prima expoziţie naţională de produse agricole şi industriale româneşti, organizată din iniţiativa lui Ion Ionescu de la Brad şi a lui Petre S. Aurelian, iar în 20 mai 1882 Germania, Austro-Ungaria și Italia formau „Tripla Alianță” (Puterile Centrale), iniţial cu caracter defensiv, una dintre cele mai faimoase alianţe din istorie.
– La 20 mai 1883 vulcanul Krakatau, situat pe insula indoneziană cu acelaşi nume, dădea semnele prevestitoare ale celei mai distrugătoare erupții din istoria omenirii (erupţiile din 26/27 august 1883 au emis o energie egală cu 200 megatone de TNT, echivalentul a 10.000 de bombe atomice de tipul celei aruncate peste orașul japonez Hiroshima, în 1945).
– La 20 mai 1902 Cuba și-a câștigat independența față de Statele Unite ale Americii, iar în anul 1923 a apărut, la Bucureşti (până în 2 iunie 1929), revista teatrală, plastică, muzicală şi literară „Clipa”, sub conducerea lui Horia Igiroşanu.
– În 1927 avea loc prima traversare aeriană fără escală a Oceanului Atlantic, pe ruta New York – Paris, realizată la bordul unui avion monoplan de pilotul american Charles A. Lindbergh, iar la 20 mai 1928 căpitanul român Gheorghe Bănciulescu (primul aviator din lume care a zburat cu proteze la ambele picioare) obţinea locul întâi la concursul internaţional de la Băneasa.
– În 1949 au apărut Decretul 216 în care erau prevăzute măsurile privind organizarea radioficării şi radiodifuziunii în Republica Populară România și
Decretul nr. 217 de organizare a Agenţiei Române de Presă „Agerpres”, prin preluarea personalului şi a patrimoniului „Rador”.
– La 20 mai 1958 a început, la Moscova, Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor membre ale Tratatului de la Varşovia, întrunire la care s-a hotărât retragerea tuturor trupelor sovietice staţionate în România, iar în 20 mai 1990 au avut loc primele alegeri libere şi democratice din România de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Electoratul s-a pronunţat prin vot direct asupra preşedintelui ţării (fiind ales Ion Iliescu) şi vot proporțional asupra celor două Camere ale Parlamentului – Camera Deputaţilor şi Senatul. Aceea era, de fapt, victoria foștilor comuniști organizaţi în Frontul Salvării Naţionale (FSN).
– La 20 mai 2005 regizorul român Cristi Puiu a obţinut Marele Premiu al Festivalului de film de la Cannes, la secţiunea „Un certain regard” (consacrată tinerilor regizori), pentru lung-metrajul „Moartea domnului Lăzărescu”.
– În 20 mai s-au născut: medicul, inventatorul, pictorul şi arhitectul american William Thornton (1759); romancierul francez Honoré de Balzac (1799); filosoful pozitivist, logicianul şi economistul englez John Stuart Mill (1806); economistul francez Frédéric Passy, laureat Nobel (1822); scriitorul francez Hector Malot, autorul romanului „Singur pe lume” (1830); inginerul şi inventatorul american de origine germană Emile Berliner, cel care a inventat gramofonul (1851); chimistul german Eduard Büchner, laureat al Premiului Nobel (1860); fotograful şi operatorul român de film de origine franceză Paul Menu, autorul primelor filmări din țara noastră (1876); scriitoarea norvegiană Sigrid Undset, laureată Nobel (1882); chimistul român Ilie Matei (1895); matematicianul și profesorul român Mihail Ghermănescu (1899); actorul român de teatru și film Niki Atanasiu (1907); actorul american de film James Stewart (1908); inginerul, tehnologul, afaceristul şi filantropul american William R. Hewlett, cofondator şi fost preşedinte al companiei „Hewlett-Packard” (1913); compozitorul de muzică cultă şi pedagogul român Ion Dumitrescu (1913); juristul român şi omul politic ţărănist Corneliu Coposu, fost preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (1914); geneticianul american Edward B. Lewis, câștigător al Premiului Nobel (1918); poetul, prozatorul, eseistul, publicistul şi traducătorul român George Meniuc (1918); pianista americană Hephzibah Menuhin (1920); scriitorul german Wolfgang Borchert (1921); inginerul rus Alexei Tupolev, constructor de avioane (1925); istoricul, criticul literar şi editorul român Geo Şerban (1930); fostul preşedinte uruguayan José Mujica (1935); psihosociologul, formatorul, profesorul, scriitorul şi poetul francez Jacques Salomé (1935); criticul, istoricul literar şi traducătorul român Dan Mănucă (1938); cântăreţul italian de muzică uşoară Al Bano (1943); muzicianul și cântărețul britanic de rock și blues Joe Cocker (1944); compozitorul, instrumentistul și orchestratorul român Mircea Drăgan, membru al formaţiilor „Sideral”, „Mondial” şi „Romanticii” (1945); cântăreața și actrița americană de film Cher (1946); compozitorul polonez de muzică de film Zbigniew Preisner (1955); dirijorul și compozitorul român Viorel Gavrilă (1961); fotbalistul român de etnie sârbă Miodrag Belodedici, director al centrelor de juniori ale Federației Române de Fotbal (1964); poetul, prozatorul și jurnalistul român Dan Sociu (1978); portarul spaniol de fotbal Iker Casillas (1981) şi portarul ceh de fotbal Petr Čech (1982).
– La 20 mai au murit: navigatorul și exploratorul genovez Cristofor Columb (1506); generalul şi omul politic francez Marie Joseph Motier, marchiz de La Fayette, conducător în Războiul de Independenţă din America (1834); poetul romantic englez John Clare (1864); poetul şi patriotul bulgar Hristo Botev (1876); pianista şi compozitoarea germană Clara Schumann, soţia compozitorului Robert Schumann (1896); poetul, jurnalistul, traducătorul și politicianul ungur Ábrányi Emil, fiul compozitorului Ábrányi Emil (1920); violoncelistul, compozitorul şi profesorul român Constantin Dimitrescu (1929); poetul și prozatorul suedez Verner von Heidenstam, laureat Nobel (1940); fizicianul german Philipp Lenard, laureat Nobel (1947); filologul şi umanistul englez de origine australiană Gilbert Murray (1957); astronomul şi matematicianul român Victor Daimaca, ce a descoperit două comete care-i poartă numele (1969); romancierul şi traducătorul român Ion Pas (1974); silvicultorul român Ion Gh. Popescu-Zeletin, specialist în biometria forestieră şi în amenajarea pădurilor (1974); medicul român Ana Aslan, pionieră a gerontologiei mondiale (1988); economistul englez John Hicks, laureat al Premiului Nobel (1989); flautistul francez Jean-Pierre Rampal (2000); paleontologul și biologul evoluţionist american Stephen Jay Gould, istoric al ştiinţei (2002); filosoful francez Paul Ricoeur, specialist în domeniul fenomenologiei şi hermeneuticii (2005); actorul rus de teatru și film Oleg Iankovski (2009); scriitorul francez Pierre Gamarra (2009); jurnalistul italian Roberto Morricone, fondatorul şi primul director al canalului de ştiri al televiziunii italiene publice RAI (2011); inginerul american Eugene Polley, inventatorul primei telecomenzi fără fir pentru televizoare (2012); cântăreţul şi compozitorul englez Robin Gibb, membru al formației de muzică pop „Bee Gees” (2012); istoricul, profesorul și politicianul român Gheorghe Buzatu (2013); muzicianul american Ray [Raymond Daniel] Manzarek, membru fondator al trupei rock „The Doors”, împreună cu Jim Morrison (2013); teatrologul, regizorul, scenograful, scriitorul, publicistul şi profesorul român Bogdan Ulmu (2016); diplomatul şi politicianul nord coreean Kang Sok Ju, arhitectul diplomaţiei nucleare nord-coreene (2016) și muzicianul român de etnie germană Harry Coradini, solist vocal al trupei rock „Progresiv TM” (2017).
Septimiu Cioloboc
