Oameni & Fapte – 20 noiembrie

– Este cea de-a 324-a zi a lui 2019. Au rămas 41 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:30 şi va apune la ora 16:44.

– Azi este „Ziua Universală a Copiilor”, sărbătorită pe baza unei decizii a UNICEF din 1992, pentru că la 20 noiembrie 1959 a fost adoptată Declaraţia Drepturilor Copilului, la cea de-a 14-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, iar în anul 1989 a fost adoptată Convenţia Drepturilor Copilului. La data de 1 iunie este „Ziua Internaţională a Ocrotirii Copiilor”.

– Tot astăzi se sărbătorește „Ziua Industrializării Africii”, proclamată de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 44/237 din 22 decembrie 1989, în cadrul celui de-al doilea Deceniu al ONU de Dezvoltare Industrială a Africii. Scopul zilei este mobilizarea eforturilor comunităţii internaţionale pentru dezvoltarea ţărilor continentului african.

– Este și „Ziua Mondială a Bronhopneumopatiei Obstructive Cronice” (BPOC), marcată în a treia miercuri din luna noiembrie a fiecărui an. BPOC este o boală a plămânilor extrem de gravă, despre care se estimează că va deveni, în următorii câţiva ani, a treia cauză de deces la nivel mondial. Factorii majori de risc pentru BPOC sunt tabagismul, poluarea atmosferică şi a aerului din interiorul încăperilor, precum şi expunerea la pulberi şi substanţe chimice la locul de muncă.

– În 284 d.Hr. Dioclețian a fost ales împărat roman, iar în 1224 se menţiona, pentru prima dată, Biserica „Sfântul Mihail” din Cisnădioara (Michelsberg, în limba germană), județul Sibiu, monument istoric-arhitectural din secolul al XIII-lea, cel mai vechi în stil romanic pur din Transilvania. În 1820 vasul-balenieră american „Essex” s-a scufundat în apele Americii Latine, după ce a fost lovit în mod repetat de un cașalot. Se presupune că această faptă ar fi inspirat capodopera scriitorului american Herman Melville, „Moby Dick”.

– În 1852 s-a deschis oficial Școala Centrală din București, care s-a mai numit „Pensionatul Domnesc de fete” și Liceul „Zoia Kosmodemianskaia”, iar la 20 noiembrie 1861 (2 decembrie, pe stil nou) Poarta Otomană emitea „Firmanul de organizare administrativă a Moldovei şi Valahiei”, prin care admitea unirea administrativă şi politică a Principatelor, înfăptuită de facto la 24 ianuarie 1859 (unirea era recunoscută, însă, numai pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza). În ciuda prevederilor restrictive, actul marchează un pas important pe calea unirii depline a Principatelor.

– În 1909 s-a înfiinţat, la Chitila (lângă Bucureşti), din iniţiativa lui Mihail Cerchez, prima Şcoală de pilotaj din România şi din sud-estul Europei, care a funcţionat până în 1911, pregătind cei dintâi piloţi militari români.

– La 20 noiembrie 1917 a avut loc prima luptă cu tancuri din istoria omenirii. Se întâmpla în Bătălia de la Cambrai, din Primul Război Mondial, cu prilejul ofensivei engleze asupra oraşului francez ocupat de germani. Circa 400 de tancuri au atacat pe un front de 16 kilometri, străpungând apărarea trupelor inamice. În 1922 România a participat la Conferinţa internaţională de la Lausanne (Elveţia), în problema strâmtorilor Bosfor şi Dardanele, unde s-a discutat şi s-a semnat Tratatul de pace cu Turcia, care recunoştea drepturile României asupra insulei Ada-Kaleh de pe Dunăre. Insula nu mai există, fiind inundată la construirea barajului Porțile de Fier.

– În 1932 a avut loc, la Opera Română din București, premiera românească a baletului „Iris” de Constantin C. Nottara, după premiera absolută de la Opera din Moravska-Ostrava (Cehoslovacia), iar în 20 noiembrie 1945, la Curtea Internaţională Militară de Justiţie de la Nürnberg (din Germania), a început procesul principalilor criminali de război nazişti.

– În 1949 a fost înființată Uniunea Federală a Naționalităților Europene (Federal Union of European Nationalities – FUEN), la Paris, la primul Congres al Naționalităților. FUEN este cea mai mare organizație umbrelă a minorităților naționale autohtone / grupuri etnice din Europa, având în jur de 100 de organizații membre din 35 de țări.

– La 20 noiembrie 1952 liderul comunist cehoslovac Rudolf Slánský a fost acuzat de lovitură de stat și condamnat la moarte, într-un proces orchestrat de sovietici. După 13 zile va fi spânzurat.

– În 20 noiembrie 1959, la Opera Română din Bucureşti, a avut loc premiera operei „Răscoala” de Gheorghe Dumitrescu, pe un libret al compozitorului după romanul omonim al lui Liviu Rebreanu, iar în 1963 Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat Declaraţia cu privire la lichidarea tuturor formelor de discriminare rasială.

– În 1992 s-a deschis, la Bucureşti, Bursa Română de Mărfuri, iar la 20 noiembrie 2003 regretatul muzician american Michael Jackson era arestat sub acuzația de molestare a unui copil.

– În 20 noiembrie s-au născut: fizicianul, filosoful şi omul politic german Otto Von Guericke, inventatorul pompei de vacuum (1602); pictorul olandez Paulus Potter (1625); poetul britanic Thomas Chatterton (1752); lingvistul şi filologul sloven Franz Miklosich (1813); scriitoarea suedeză Selma Lagerlöf, laureată Nobel (1858); istoricul şi bibliograful român Nerva Hodoş (1869); scriitoarea simbolistă și editoarea rusă Zinaida Gippius (1869); pictorul român Gheorghe Petraşcu (1872); poetul român George Tutoveanu (1872); compozitorul american Daniel Gregory Mason (1873); scriitorul şi ziaristul aromân Nicolae Constantin Batzaria, autor de literatură pentru copii, cunoscut şi sub pseudonimul „Moş Nae” (1874); etologul austriac Karl von Frisch (1886); astronomul american Edwin Powell Hubble, fondatorul astronomiei extragalactice și care a dovedit că Universul se extinde (1889); germanistul, comparatistul, istoricul literar, dramaturgul şi poetul român Ion Sân-Giorgiu (1892); poetul, prozatorul, traducătorul şi publicistul român Alexandru Şahighian (1901); compozitorul român Nelu [Ioan] Ionescu (1906); regizorul francez de film Henri-Georges Clouzot (1907); poetul, prozatorul, dramaturgul, traducătorul şi psihologul român Mihai Beniuc (1907); faimosul crainic britanic de radio Alistair Cooke (1908); fizicianul român Radu Grigorovici (1911); prințul moștenitor al Austro-Ungariei și scriitorul austriac Otto von Habsburg-Lothringen (1912); ); biologul român Victor Preda (1912); prozatoarea, poeta şi traducătoarea română Letiţia Papu (1912); scriitoarea sud-africană Nadine Gordimer, laureată Nobel (1923); matematicianul american de origine franco-poloneză Benoît B. Mandelbrot, părintele geometriei fractale (1924); balerina, regizoarea de balet, coregrafa şi actriţa rusă Maia Pliseţkaia (1925); antreprenorul francez Edouard Leclerc, fondatorul reţelei de magazine Leclerc care a revoluţionat comerţul din Franţa (1926); actorul, regizorul şi scenaristul rus Aleksei Batalov (1928); economistul român Tudorel Postolache (1932); tenorul și scriitorul german René Kollo (1937); prozatorul român Stelian Tăbăraș (1939); chimistul şi cercetătorul american de origine israeliană Arieh Warshel, laureat Nobel (1940); cântărețul și compozitorul american Norman Greenbaum (1942); scriitorul, ziaristul și radiofonistul român Grigore Ilisei (1943); chitaristul american Duane Allman (1946); cântărețul, chitaristul și compozitorul american Joe Walsh (1947); soprana afro-americană Barbara Hendricks (1948); scriitorul român Liviu Radu (1948); poetul și prozatorul român Constantin Dragomir (1948); muzicianul britanic Gary Green (1950); cântărețul și compozitorul argentinian de folk și rock León Gieco (1951); regizorul german de televiziune Kaspar Heidelbach (1954); actrița americană Bo Derek (1956); pilotul german de Formula 1 Stefan Bellof (1957) și chitaristul australian Michael Clifford, membru al formaței pop-rock „5 Seconds of Summer” (1995).

– La 20 noiembrie au murit: matematicianul maghiar ardelean Bolyai Farkas, tatăl matematicianului Bolyai János (1856); compozitorul, pianistul și dirijorul rus Anton Rubinstein (1894); scriitorul rus Lev Tolstoi (1910); prozatorul și dramaturgul polonez Stefan Żeromski (1925); baritonul român Jean Athanasiu (1938); fizicianul american Edwin Hall, descoperitorul efectului galvanomagnetic – efectul „Hall” (1938); fizicianul britanic Francis Aston, laureat Nobel deoarece a descoperit existenţa izotopilor (1945); scriitorul şi dramaturgul german Wolfgang Borchert (1947); germanistul, comparatistul, istoricul literar, dramaturgul şi poetul român Ion Sân-Giorgiu (1950); compozitorul italian Francesco Cilea (1950); filosoful, istoricul, esteticianul, criticul literar şi omul politic italian Benedetto Croce (1952); pictorul rus de etnie lituaniană Mstislav Dobujinski (1957); statisticianul, medicul, demograful, editorul şi publicist român Sabin Manuilă (1964); generalul și dictatorul spaniol Francisco Franco (1975); poetul şi prozatorul român I.[onescu] Valerian (1980); poetul şi jurnalistul pakistanez Faiz Ahmad Faiz (1984); regizorul şi scenaristul american Robert Altman (2006); matematiciana română Zoia Ceaușescu, fiica lui Nicolae Ceaușescu (2006); soprana română Roxana Briban (2010); președintele grec Konstantinos Stefanopoulos (2016); romancierul irlandez William Trevor, autor de proză scurtă (2016) și chimistul, biochimistul, biofizicianul, biologul și profesorul britanic de origine lituaniană Aaron Klug, laureat al Premiului Nobel (2018).

Septimiu Cioloboc