Oameni & Fapte – 20 septembrie
Publicat de Rotar Mirela, 20 septembrie 2022, 06:00
– Este cea de-a 263-a zi a lui 2022. Au mai rămas 102 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:06 şi va apune la ora 19:24.
– Astăzi marcăm „Ziua Internațională a Sportului Universitar”, organizată din 2016 și proclamată oficial de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO). Această zi își propune să creeze legături între universități și comunitățile lor locale concentrate în jurul sportului, activității fizice și a vieții sănătoase.
– Astăzi marcăm „Ziua Bucureştiului”, deoarece din 20 septembrie 1459 datează prima menţiune documentară a „cetăţii Bucureşti” ca reşedinţă domnească, într-un hrisov al lui Vlad Ţepeş, redactat în limba slavonă – limba oficială de cancelarie a Țării Românești.
– La 20 septembrie 1347, într-un act emis de cancelaria regelui Ungariei, Ludovic I, apărea prima atestare documentară a orașului Baia Mare, iar în anul 1519 navigatorul şi exploratorul portughez Fernando Magellan a plecat de la Sanlúcar de Barrameda (provincia spaniolă Cadiz) în călătoria sa în jurul lumii, devenind primul om care a făcut ocolul Pământului.
– În 1702 s-a inagurat Palatul Mogoşoaia, ctitoria domnitorului român Constantin Brâncoveanu, așa cum scrie pe pisania din foișorul de pe latura de răsărit a clădirii. Palatul este construit în stil arhitectural românesc renascentist (sau stil brâncovenesc), o combinaţie de elemente veneţiene cu elemente otomane. În prezent, Palatul Mogoşoaia adăposteşte Muzeul de Artă Brâncovenească şi este un important punct de atracţie turistică.
– În 1792 s-a dat Bătălia de la Valmy (comună în departamentul francez Marne), unde armata prusacă a fost învinsă de cea franceză. Ca urmare a acestei victorii, la 21 septembrie 1792 va fi proclamată Republica Franceză.
La data de 20 septembrie 1811 Napoleon I Bonaparte a alungat-o din Paris pe Madame de Récamier, la șapte ani după ce a făcut același gest față de prietena ei, Madame de Staël. Împăratul considera că cele două doamne aveau limba prea ascuțită, în contextul în care saloanele lor erau frecventate de foarte mulți oponenți ai monarhului francez.
– La 20 septembrie 1880 orașul Buenos Aires a fost declarat capitala Argentinei, iar în 1918 s-a format, la Paris, Consiliul Naţional al Unităţii Române, organ reprezentativ al poporului român, având în conducere pe Take Ionescu (preşedinte), Vasile Lucaciu, Octavian Goga, dr. Constantin Angelescu şi Ioan T. Florescu (vicepreşedinţi). Consiliul va fi recunoscut ulterior de guvernele Franţei, SUA, Marii Britanii şi Italiei drept exponent al intereselor poporului român.
– În anul 1940 a început evacuarea populației româneşti din teritoriul cedat Bulgariei (Cadrilaterul) în urma tratatului din 7 septembrie 1940, proces încheiat la 1 octombrie 1940. În 20 septembrie 1946 a apărut, la Bucureşti, săptămânalul politic, social şi cultural „Contemporanul” şi tot atunci începea prima ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Cannes, cu o întârziere de șase ani, din cauza celui de-Al Doilea Război Mondial.
– La 20 septembrie 1968 s-a inaugurat Uzina de la Pitești, prima fabrică de autoturisme din România, iar în anul 1974 a fost deschis, oficial, drumul naţional Transfăgărăşan, ce leagă Muntenia de Transilvania şi care cuprinde cel mai lung tunel rutier din România (887 de metri), situat la cea mai mare înălţime (2.042 de metri). În 1980 începea războiul dintre Irak și Iran, ce s-a încheiat în 1988 şi în care au murit peste un milion de oameni. În anul 2011, urmărind accelerarea absorbţiei fondurilor europene, statul român a înfiinţat Ministerul Fondurilor Europene, care în prezent se numește Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
– La 20 septembrie s-au născut: compozitorul german Johann Joseph Abert (1832); politicianul italian Ernesto Teodoro Moneta, laureat Nobel (1833); chimistul, fizicianul şi inventatorul scoțian James Dewar, autorul termosului (1842); poetul român Dumitru Theodor Neculuţă (1859); poetul, scriitorul, publicistul, criticul literar şi traducătorul român George Coșbuc (1866); omul politic francez Marcél Cachin, unul dintre fondatorii şi conducătorii Partidului Comunist Francez şi director al ziarului „L’Humanité” (1869); scriitorul și omulul politic american Upton Sinclair (1878); regizorul şi actorul suedez de film Victor Sjőstrőm (1879); dirijorul și compozitorul italian Ildebrando Pizzetti (1880); istoricul şi arheologul grec Georgios Sotiriou (1880); pianistul american, compozitorul şi şeful de orchestră de jazz Jelly Roll Morton, primul teoretician al jazz-ului (1885); publicistul, dramaturgul şi poetul român Scarlat Callimachi (1896); cineastul și jurnalistul italian Cesare Zavattini (1902); poetul, traducătorul şi graficianul român Taşcu Gheorghiu (1910); actorul britanic de teatru, film şi televiziune Kenneth More (1914); actorul spaniol Fernando Rey (1917); matematicianul român Gheorghe Marinescu (1919); regizorul italian de film Vittorio Taviani (1929); actorul maghiar Bitskey Tibor (1929); paleontologul român Theodor Anton Neagu (1932); actrița italiană de film Sophia Loren (1934); actorul român Marian Hudac (1934); poeta română Sina Dănciulescu (1934); publicistul şi poetul român Petre Got (1937); regizorul român Radu Boroianu, fost ministru şi ambasador (1942); prozatorul şi dramaturgul român Mircea Săndulescu (1945); istoricul de artă, fotograful şi colecţionarul român de artă Mihai Oroveanu (1946); cântăreaţa română de muzică populară Ileana Ciuculete (1952); actorul american Gary Cole (1956); politicianul și fostul premier român Victor Ponta (1972) și modelul şi actriţa americană Moon Bloodgood (1975).
– În 20 septembrie au murit: compozitorul franco-flamand Gilles Binchois (1460); lingvistul, filologul şi folcloristul german Jacob Grimm (1863); filologul şi folcloristul român Alexandru Lambrior (1883); scriitorul german Theodor Fontane (1898); violonistul şi compozitorul spaniol Pablo de Sarasate (1908); poetul român Gheorghe din Moldova – pseudonimul lui Gheorghe Kernbach (1909); omul de cultură şi teologul român Ioan Micu Moldovan (1915); compozitorul şi dirijorul român Teodor Teodorescu (1920); pictorul german Max Slevogt (1932); actorul francez Jules Muraire „Raimu” (1946); compozitorul finlandez Jean Sibelius (1957); actorul român Velimir Maximilian (1959); medicul, demograful, statisticianul, publicistul şi editorul român Sabin Manuilă (1964); poetul și diplomatul grec Giorgos Seferis, laureat Nobel (1971); profesorul de teologie şi istoricul român Gheorghe Moisescu (1974); compozitorul român Anatol Albin, trompetist şi dirijor de estradă (1974); poetul și diplomatul francez Saint-John Perse, laureat Nobel (1975); inginerul român Dumitru Dumitrescu, fondatorul şcolii moderne de hidraulică din România (1984); lingvistul, filologul şi memorialistul român Iorgu Iordan (1986); chirurgul, profesorul și omul politic Nicolae Testemițanu din Republica Moldova (1986); matematicianul maghiar Erdős Pál, cunoscut pentru munca sa în teoria numerelor și combinatorică (1996); tenorul român Garbis Zobian (2002); arhitectul şi scriitorul austriac Simon Wiesenthal, celebru „vânător de naziști” şi fondator al centrului care-i poartă numele (2005); dirijorul elveţian Armin Jordan (2006); compozitorul american John W. Peterson (2006); profesorul român şi inginerul electromecanic Gheorghe Buzdugan (2012); cântăreaţa şi actriţa americană Polly Bergen (2014); compozitorul, dirijorul şi profesorul român de etnie maghiară Birtalan József (2017); regizorul american de imagine Michael Crawford Chapman, care a colaborat cu regizorul de film Martin Scorsese la peliculele „Taxi Driver”, „Raging Bull” şi „The Last Waltz” (2020) și jurnalistul român, publicistul şi moderatorul de televiziune Horia Alexandrescu, director-fondator al cotidienelor „Independent”, Cronica Română și „Curierul naţional” (2021).
Septimiu Cioloboc
